Asociația Presei Independente (API) împreună cu ziarul „Ecoul nostru” au organizat recent, întâlniri cu locuitorii satelor Chișcăreni (Sângerei) și Bănești (Telenești), în cadrul dezbaterilor la tema calității informațiilor din mass-media și propaganda nocivă. În cadrul întâlnirii, Petru MACOVEI, directorul executiv al API a discutat cu participanții despre sursele de informare dar și despre felul în care unele instituții media manipulează opinia publică. De asemenea, au fost prezentate și analizate câteva cazuri de informare falsă în mass-media din țară și de peste hotare.
„Studiile făcute arată că locuitorii țării noastre au foarte multă încredere în mass-media, comparativ cu cei din Europa. Însă, spre regret, atât la nivel național cât și global știrile false și tendențioase sunt tot mai multe. Este important să ştim cum să distingem adevărul de fals şi să nu credem necontrolat, tot ce ni se spune în mass-media, dar să gândim critic. Pentru a nu fi manipulați și influențați de informația falsă distribuită, nu e de ajuns doar o sursă, ci o informare mai amplă și complexă. Codul Deontologic al jurnalistului prevede ca acesta să servească interesului public şi să prezinte informaţiile într-o manieră onestă, echilibrată şi numai după ce a făcut demersuri pentru verificarea lor. Jurnaliștii trebuie să spună lumii adevărul, fără a distorsiona realitatea. Pentru a evita o situație confuză e necesar de urmărit cum este relatată aceeaşi informație la diferite canale media, dar și de analizat critic informația. O știre sau reportaj este obiectiv atunci când se oferă dreptul la replică mai multor surse, cu opinii diferite despre un eveniment anumit, iar reporterii au fost imparţiali şi nu şi-au impus punctul lor de vedere. Atunci când o informație pare dubioasă, e necesar să se țină cont cine este proprietarul instituției media, ce interese are în legătură cu informația dată. Din multitudinea informațiilor oferite azi de mass-media, pe cât e de greu să facem diferența între veridic și fals, pe atât este important, fiindcă e bogat cel ce se informează corect”, a precizat Petru MACOVEI.
Directorul executiv al API a adus mai multe exemple în care presa aflată sub egida unor partide politice a mediatizat subiecte mai puțin veridice, fapt care a dus la manipularea opiniei publice și la distorsionarea adevărului. Unul dintre aceste cazuri este postarea articolului în ziarul „Косомольская правда” despre faptul că în farmaciile din republică nu se mai vorbește limba rusă. Falsul a pornit de la o întâmplare în care o persoană rusolingvă a fost deservită de către o farmacistă ce cunoștea foarte puțin limba rusă, discutând cu aceasta în română. Posibil, ca astfel de informație să fi fost mediatizată de către unele partide cu interese în această direcție, provocând conflict între comunități. Plus la toate, se face o generalizare a tuturor farmaciilor, precum că, în toate punctele de distribuire a medicamentelor se comunică exclusiv în limba română.
Un alt exemplu este articolul publicat pe site-ul sputnik.md – proiect propagandistic al Federației Ruse (FR) – la data de 8 mai 2016, precum că „Tancurile americane au invadat centrul Chișinăului”. În ziua dată, în capitală, a avut loc o expoziție de tehnică militară de pe timpul celui de-al doilea război mondial, despre care cunoaște toată lumea. Ministerul Apărării a propus ca FR să vină cu tehnica lor, dar aceștia au refuzat, la expoziție fiind doar modele americane. Iată de ce portalul rus a ținut să scoată în evidență, într-un mod ironic, prezența tehnicii militare de alte origini, mai ales că la expoziție nu era nici un tanc. Deci, și aici a fost descoperit falsul, prezentându-se publicului informația preamărită prin cuvântul „invadat”, ce ar avea o altă conotație, decât cea textuală.
Falsurile nu sunt propagate doar în presa moldovenească, ca semn al slă- biciunii politice, dar și în state mai dezvoltate, cum ar fi Norvegia. Propagarea știrii despre violarea în masă a copiilor norvegieni a stârnit un scandal enorm în media și în societatea contemporană, întrucât prezintă o crimă odioasă. Pentru dezmințirea acestei știri, a fost luată statistica acestui gen de infracțiune, raportul cel mai mare nu este în Norvegia, rădăcinile ei pornind de la faptul că într-o familie a fost violat un copil. Titlul este cel care minte în primul rând, întrucât violarea în masă presupune un număr extrem de mare de minori abuzați la un interval de timp foarte mic, iarăși făcându-se o generalizare absurdă care induce în eroare consumatorii de media.
Silvia ȚURCANU, primara comunei Chișcăreni a fost destul de indignată de faptul că presa din Moldova are tendința de a generaliza, prin asta, îngreunând lucrul administrației publice. Ea a menționat că: „Nu mai vreau să privesc televizorul din motiv că sunt pusă în situația de a convinge sătenii de falsurile propagate în presă. M-am confruntat cu situații când media difuza știri în care se generaliza o noutate administrativă, pe când ea privea doar capitala, cetățenii imputându-mi faptul că i-aș minți în interes propriu”.
Nu a fost singura persoană care își arată nemulțumirea față de informația falsă promovată de media ori prezentarea unei singure părți a monedei. Ana TURTUREANU, pedagog din același sat spune că „sunt destul de vizibile preferințele politice ale posturilor TV, întrucât nu ezită să mediatizeze subiecte ce vizează anumiți actori politici”.
„Dezbaterile pe astfel de teme sunt binevenite, căci în prezent nu ducem lipsă de informație, fiind predispuși manipulării masive. Este foarte bine că în sală au fost prezenți și elevi, deoarece anume ei trebuie să știe să aleagă informația calitativă de cea falsă, propagând pe viitor metodele de descoperire a noutăților eronate. Sper că ei au înțeles care sunt regulile de bază în relatarea unei știri veridice, ajutându-i în continuare să urmărească și să promoveze doar surse ce mențin echilibrul informațiilor din media”, conchide în finalul dezbaterii, Alina PASCARU, directoarea Gimnaziului Bănești, Telenești.
Concluzia celor două întruniri este că un jurnalist profesionist, în momentul când îi parvine o informație, primul lucru pe care trebuie să îl facă este să controleze veridicitatea materialului. Dacă v-a atras atenția o informație deosebită, înainte de a crede ceea ce citiți sau vedeți, este nevoie să verificați minuțios informația, pentru a nu răspândi noutăți false, căci s-ar putea să existe interese ascunse, ce distorsionează intenționat adevărul.
Evenimentul este organizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase STOP FALS!, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
Foto: Viorica Albu
