OMUL SĂPTĂMÂNII

OMUL SĂPTĂMÂNII

262
DISTRIBUIȚI

Mihai Ungureanu

Educator muzical, Creșa-Grădiniță „Mărțișor” din orașul Sângerei

Mihai UNGUREANU s-a născut la 5 aprilie 1941 în orașul Sângerei, în familia lăutarilor Grigore și Ioana UNGUREANU. A avut o copilărie deosebită, alintat fiind cu cântece de leagăn, primele doine și sârbe.

În anul 1962 a absolvit cu succes Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga” din orașul Chișinău. Mai târziu a finisat Universitatea Pedagogică din municipiul Bălți, specialitatea: „Muzică și Pedagogie”.

Și-a început activitatea pedagogică la îndemnul regretatului scriitor GRIGORE VIERU și a Zlatei TCACI, compozitoare din orașul Chișinău. „În anul 1959, cu insistența lui Nicolae TESTIMIȚEANU, Arcadie CUZNEȚOV și a altor patrioți, a fost deschisă unica grădiniță cu predare în limba română. Pe atunci nu erau muzicieni care să posede limba română și un istrument muzical, printr-o întâmplare a sorții m-au ales pe mine”, își aduce aminte cu mândrie Mihai UNGUREANU.

În anul 1962, a activat în cadrul Școlii Muzicale din raionul Fălești timp de doi ani, după care a insistat la Ministerul Culturii să fie transferat în orașul Sângerei. „În anul 1964 mi s-a pus în față condiția să deschid o Școală Muzicală în Sângerei și așa îmi dau voie să mă reîntorc la baștină. În acest context, cu ajutorul ex-viceministrului Culturii, Mihail MORZAC, am deschis Școala Muzicală din oraș, am pus bazele orchestrei de muzică populară la Casa de Cultură. Din acel moment am muncit necontenit pentru a ridica nivelul culturii în raion”.

A ales acest domeniu pentru că păstrează în suflet o nestăvilită dragoste pentru frumos, artă, copii. În decursul zecilor de ani de activitate a conlucrat cu orchestre de muzică populară, ansambluri vocale, Școala Muzicală.

„Nu puteam să aleg altă calea decât cea a muzicii. Am visat foarte mult și iertată să-mi fie modestia, am urcat treaptă cu treaptă”.

După toată forfota cotidiană își găsește refugiul în gradinița de copiii nr. 6, unde activează de 30 de ani. Consideră că copiii sunt niște îngerași micuți, o lume nevinovată care merită o copilărie mai veselă, înaripată, o copilărie care să domine sincer și plăpând în sufletele lor. Acest fapt explică de ce ani la rând alege să rămână printre ei. Datorită copiilor și energiei acestora, Mihai UNGUREANU a reușit pe parcursul activității sale să scoată din tipar 12 cărți.

Menționează cu multă sclipire în ochi că vine în fiecare zi la serviciu să culeagă zâmbete și bucurie de pe chipul copiilor. Își împrospătează impresiile și tot pe ei îi consideră cei mai buni critici. Anume copiii, prin atitudinea lor îi sugerează ce face bine și ce face mai puțin bine în creația sa.

Este ferm convins că cele mai frumoase rezultate obținute în sfera în care activează sunt zâmbetele copiilor care rămân mulțumiți de orele de muzică.

„La vârsta mea nu vreau să-mi preconizez mari planuri pentru viitor. Mai am o carte la editură „Voie bună la cei mici” care a fost editată în 1987 iar acum a fost completată, împrospătată, revigorată. Sper să o văd cât mai curând în limba română pentru ca să o las a XII-a carte copiilor”.