România întregită s-a realizat într-un context istoric deosebit, prin trei momente succesive, pe cale democratică, prin adunări cu caracter reprezentativ: unirea Basarabiei, a Bucovinei, a Transilvaniei cu țara-mamă.
Datorită recunoasterii dreptului la autodeterminare a popoarelor din fostul Imperiu țarist, de puterea comunistă instituită la conducerea Rusiei în 1917, Basarabia s-a proclamat autonomă (oct.1917 ) și a fost ales Sfatul Țării, adunare reprezentativă, condus de Ioan Inculeț.
Prima provincie românească care s-a unit cu România a fost Basarabia. În faţa ameninţărilor Rusiei şi Ucrainei, Basarabia îşi proclamă independenţa (24 ianuarie/6 februarie 1918), iar la 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Ţării, care cuprindea reprezentanţi ai tuturor naţionalităţilor, a adoptat, cu majoritate de de voturi, hotărârea Basarabiei de a se uni cu România. 27 martie/9 aprilie 1918 —La Chișinău, Sfatul Țării întrunit în ședință solemnă votează unirea Basarabiei cu Țara — Mamă, România (86 voturi pentru, 3 împotrivă, 36 abțineri și 13 absenți). După anunțarea rezultatului votului de către Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării, primul — ministru Alexandru Marghiloman, aflat la Chișinău, împreună cu alți reprezentanți ai guvernului român, este invitat la tribuna de la care declară: În numele poporului român și al Regelui Ferdinand I, iau act de unirea Basarabiei cu România de aici înainte și în veci!
Membru al Sfatului Țării a fost și Ion Ignatiuc, originar din s. Prepelița, născut la 15.II.1893, primarul comunei Pepeni în perioada 1918-1921, care a votat Unirea de la 1918. Probabil, a fost cauza principală a decesului în GULAG, la 25.01.1943. A fost reabilitat la 10 iulie 1991…
Mai departe puteți găsi în ziarul numărul 7 din săptămâna aceasta
Viorica Vulpe, profesoară de istorie și educație civică, L.T. ,,Alexandru Agapie”, s. Pepeni
