În preajma Zilei profesorilor ne-am propus să mergem la profesorii care nu mai pot participa la festivităţi dedicate lor. Fiind la odihna binemeritată, apăsaţi de povara anilor şi a neputinţei fizice, am dorit să ştim dacă ajunge o floare a recunoştinţei şi a neuitării la ei. Profesorul pentru educaţie muzicală Nicanor RUSU este unul dintre ei.
Mai bine de 5 ani nu-l mai vedem ţinând drumul către Gimnaziul „Anton Crihan” din oraşul Sângerei, unde o viaţă s-a dedicat profesiei de cultivare a frumosul prin muzică. Nici pe scenele concursurilor, festivalurilor raionale şi republicane ale profesorilor, elevilor, unde el prezenta coruri şi ansambluri vocale. Pentru această muncă şi dăruire are adunate o valiză întreagă de diplome de merit. Medalia pentru muncă este deasupra la toate. Pentru acest merit a primit ani în şir câte 25 de lei, acum primeşte 50 de lei. Cu această contribuţie s-a ales, predominat fiind pentru el munca de profesor şi de conducător muzical. Ca un magnet l-a atras toată viaţa, fiind mai mult la lecţii, în repetiţii, activitîţi muzicale, pentru scenă şi spectatori decât în familie. Ca cadru didactic, a primit şi a confirmat prin muncă gradul I didactic. Când a atins vârsta pensiorăii i s-a calculat o pensie de 455 de lei. Mai apoi a fost suplimentată cu recalculările din contribuţiile pentru munca sa în calitate de conducător muzical. El a fost acel care a condus corul profesorilor din Sângerei ocupând mereu locuri de frunte la festivalurile republicane. A condus corul medicilor, a inspectorilor de poliţie. A fost solicitat şi în multe localităţi pregătind coruri şi colective vocale. Aceasta a ştiut cel mai bine să facă el cu baianul său, instrumentul muzical adorat care i-a purtat norocul şi i-a susţint talentul de muzician şi vocaţia de profesor de muzică.
Averi mari nu a adunat. Şi-a trăit şi îşi trăieşte viaţa în casa profesorilor. Venind tânăr specialist în Sângerei, a primit locuinţă aici, ca să nu plece la Ungheni, satul Părliţa, baştina sa. La Sângerei şi-a crescut feciorul şi şi-a dus şi îşi duce traiul cu Maria. Nu-i zice soţie, dar înger păzitor. La neputinţa sa de acum , când nu poate să se deplaseze, ea este totul pentru el…
Mai departe puteți citi în numărul ziarului35 din săptămâna aceasta
