Adunarea generală a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a decis să marcheze ziua de 26 iunie Zi internațională împotriva consumului de droguri, ca semn al deciziei de a spori eforturile și cooperarea în vederea creării unei societăți internaționale în care să nu existe consum de droguri.
Consumul de droguri și traficul ilicit al substanțelor stupefiante în timpul de față a devenit una dintre cele mai periculoase probleme sociale. Ea cuprinde proporții globale, care pune în gardă întreaga comunitate internațională. În conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății substanțele psioactive (drogurile), a căror administrare pot produce tulburări mintale, tulburări de comportament și dependența, sunt: alcoolul, derivatele cannabisului, sedativele și hipnoticele, cocaina, halucinogenele, tutunul, solvenții volatili, alte substanțe psihoactive și din diferite clase utilizate în asociere.
Principala categorie de populație vulnerabilă la consumul de droguri o constituie tinerii. Populația tânără este mult mai deschisă la nou, risc, mai dispusă să încerce noi experiențe. Tinerii sunt ținta unui bombardament informațional masiv, în care consumul de droguri este deseori prezentat ca o alternativă de a face față vieții. Cauzele consumului de droguri la tineri sunt multe.
Cei mai mulți încep să consume droguri din pura curiozitate de a cunoaște efectele pe care le au asupra lor sau din dorința de a avea noi senzații, trăiri, vor să atingă o anumită stare fizică și psihică de bine. Dorința de afirmare în fața grupului precum și teama că vor fi respinși, vor fi izolați de către grup dacă refuză propunerile așa-zișilor „ inițiați”, îi fac pe aceștia să nu ia în considerare riscurile la care se expun.
O altă cauză este presiunea grupului. În funcție de nivelul stimei lor de sine, de gradul de profunzime al idealului lor în viață, de raporturile cu familia, de imaginea pe care o au despre sine și pe care vor s-o creeze celorlalți, adolescenții au capacități diferite de rezistență la presiunea pe care anturajul lor o exercită. Este foarte important să știe cum să spună „NU”, ceea ce demonstrează că au o personalitate puternică. Problemele în familie, la școală, cu prietenii, precum și izolarea de colectivitate constituie o altă cauză care îi determină pe tineri să evadeze din realitate consumând droguri. Unii le consumă pentru a ascunde sau a depăși problemele zilnice pe care le au, și aici putem menționa divorțul părinților, abuzul sau indiferența lor.
Utilizarea drogurilor face ca problemele de sănătate, de ordin social și familial legate de acest comportament să fie des întâlnite. Adolescenții care utilizează droguri au deseori o anumită dificultate în stabilirea propriei identități, a relațiilor interumane, în dobândirea unei independențe fizice și psihice normale. Consumul de droguri afectează abilitățile cognitive ale adolescentului, care scad performanțele. Cel mai periculos efect secundar al utilizării ocazionale a drogurilor este apariția dependenței care duce în consecință la abuzul cronic de astfel de substanțe.
Uneori este destul de dificil pentru părinți sau membrii anturajului să identifice o problemă legată de consumul de droguri în rândul adolescenților. Unii părinți suspicionează eventuala utilizare a drogurilor în cazul adolescenților care prezintă un comportament anormal, cu toate că acest comportament poate fi considerat normal la această vârstă. Este destul de dificil să se identifice un posibil abuz de droguri și nu este recomandat un comportament extrem din partea părinților îngrijorați.
Dintre semnele care pot apărea odată cu abuzul de droguri sunt: atenție scăzută asupra înfățișării fizice și îmbrăcămintei, precum și o igienă inadecvată: pierderea apetitului și scădere inexplicabilă în greutate; absenteism și performanță școlară slabe, pierderea interesului pentru anumite activități, comportament care trădează încercarea de a ascunde un anumit secret; îndepărtarea de membrii familiei și prieteni, anturaj nou etc.
Larisa Țurcanu, medic narcolog Sângerei
