În istoria noastră a existat un moment important, de împlinire a unor idealuri unionale create și sortite să se realizeze cu toate piedicile ce s-au pus de-a lungul timpului. Acest moment a fost anul 1918, când Basarabia, Bucovina și Transilvania s-au unit cu țara-mamă, România, în cuprinsul aceluiași stat- România Mare. Iar astăzi, 1 decembrie, la exact 100 de ani de la acel mare eveniment, trebuie să ne aducem aminte de parcursul complex al procesului de unificare a românilor, ce se aflau sub ocupația străină, supuși unor politici masive de deznaționalizare, să ne aducem aminte de lupta lor pentru săvârșirea unității naționale.
Primul pas spre unire a fost făcut de Basarabia. Acțiunile procesului de unificare din Basarabia au avut loc în contextul crizei Imperiului Rus, în urma revoluției din februarie-martie 1917, care slăbind puterea țaristă, a creat condiții favorabile pentru ample mișcări de eliberare națională din întregul Imperiu. Astfel, în condiția căderii Imperiul țarist, în Basarabia sunt inițiate acțiuni care preconizau obținerea autonomiei politice. Pentru o mai bună coordonare a tuturor forțelor naționale, în aprilie 1917, este constituit Partidul Național Moldovenesc, a cărui prerogative erau dobândirea drepturilor cetățenești și naționale pentru moldovenii din Basarabia. Printre principalele prevederi ale propramului politic al partidului era introducerea limbii române(moldovenești) în toate sferele de activitate publică. De asemenea, și în rândurile intelectualității basarabene, se promova libertatea națională, aceștia cerând un mitropolit român, și contribuind la editarea unor ziare ce propagau ideile renașterii poporului. Așadar, populația din Basarabia se afirma tot mai mult pentru autonomia teritorială și politică a ținutului. Problema constituirii unui organ legislativ, reprezentant al voinței și suveranității poporul, devenise una vitală în toamna lui 1917, când în urma revoluției din octombrie, bolșevicii preiau puterea în stat, transformând imperiul în Republică Federativă Rusă. Astfel, în urma Congresului militar moldovenesc, din 20-27 octombrie, la care au fost prezenți 800 de delegați-reprezentanți a tuturor garnizoanelor, s-au adoptat două hotărâri de o deosebită importanță: proclamarea autonomiei Basarabiei în componența Republicii Ruse, și constituirea Sfatului Țării, ca organ suprem de conducere. Sfatul Țării era alcătuit din reprezentanți legitimi ai tuturor naționalităților, confesiunilor, județelor și orașelor, iar președinte a acestuia a fost ales ION INCULEȚ…
Elena CONDREA elevă în clasa XI-a, Liceul Teoretic „Olimp”
continuarea o puteți găsi în ziarul nr. 44-45 din această săptămână
