Sublimă poveste de dragoste – Ana și Vasile ANDRIEȘ

Sublimă poveste de dragoste – Ana și Vasile ANDRIEȘ

548
DISTRIBUIȚI

Povestea lor e dovadă vie că fericirea e undeva aproape, trebuie doar să ne uităm atent în jurul nostru.  Într-un moment mai magic decât altele, privirile li s-au întâlnit pentru a se îndrepta într-o singură direcție pentru tot restul vieții. Două suflete pereche – Vasile Andrieș și Ana Neaga – și-au unit destinele și au spus „ Da” în ultimele zile ale lunii iulie 2022, întâi în fața lui Dumnezeu, apoi și-a tuturor nuntașilor –părinți, nânașei, rude, prieteni, colegi, care au știut să se bucure sincer pentru tinerii însurăței. A fost și muzică bună, și dansuri înfocate, și tradiții frumoase. Urmează o lună de miere, apoi o viață la fel de dulce , cu o nuntă de aur peste 50 de ani.

Tot mai des noi retrăim fascinantele zile ale de vară în speranța că acest splendid anotimp ne va mai aparține, îi vom mai aparține.

Toate aceste simțiri, trăiri și retrăiri nu sunt însă pentru tinerii însurăței Ana Neaga și Vasile Andrieș, devenită Andreiș  sâmbăta trecută, 30 iulie 2022, zi sfântă pentru ei, fiindcă în sufletele lor fragede sălășluiește etern doar sublimul anotimp cu sori zâmbitori. În sufletele lor au dat în floare livezile de măr și cireș în care harnicele albine trudesc de zor, adunând nectarul dragostei lor pentru a-l depozita și din care mai târziu  să-și alimenteze visurile, amintirile care cândva îi  vor copleși.

Pentru ca ei să se împărtășească din această dulceață când, luați prin surprindere, se vor pomeni în plină vară, iar grădina sufletelor lor v a fi inundată de fragezi boboci de trandafir, mândria și averea lor. Și atunci ei, cu înțelepciunea și experiența preluate de la mamă și de la tată, de la minunații nânașei Marcela și Arcadii Baciu, de la cei pe care i-au considerat demni să le urmeze exemplul, vor îngriji rodul dragostei lor – suflet din sufletul lor,, precum văzut-au și învățat- au cândva de la scumpii și dragii lor părinți,  care la rându-le i-au adus pe lume.

Le-aș dori Anei și lui Vasile ca povestea de dragoste pe care o trăiesc să nu se sfârșească niciodată. Să rămână în anotimpul parfumului de flori  de mai la nesfârșit. Dar această doleanță ar fi falsă, fiindcă Dumnezeu ne-a dăruit cu patru anotimpuri și nu putem trece  de niciunul. De aceea le doresc ceva real. Când va fi să-și viziteze anotimpul frunzelor ruginii, când rândunele vor pleca pe alte tărâmuri, când pomii se dezbrăca de frunza verde, să-i găsească împreună. Iar ei să se îndulcească din acel nectar al primăverii sufletelor lor, să se încălzească la flacăra înduioșătoarelor și irepetabilelor amintiri, iar sprijin să le fie rodul frumoasei lor iubiri.