În această zi 28 iunie mulți oameni vor aduce un omagiu victimelor regimului totalitar. Oamenii din diferite localități ale raionului se vor aduna la mitinguri pentru a-i deplânge pe părinții și buneii lor, executați sau deportați de către autoritățile sovietice. Cu toții trebuie să ne unim în jurul adevărului istoric, pentru a putea merge cu demnitate în Europa. Ziua de 28 iunie 1940 a însemnat desprinderea noastră de România și de Europa pentru mai mult de jumătate de secol. Comemorarea acestei zile este un act de dreptate socială și națională față de înaintașii noștri, care au crezut un viitorul nostru european și democratic.
Discutând cu mai multe persoane, ele au relatat că astfel de acțiuni vin să redea, demnitatea noastră, a cetățenilor republicii, indiferent de originile lor etnice, astfel încât durerea acumulată timp de peste 83 de ani să poată fi tămăduită. Au trecut peste 33 de ani de la Independență și tot atâtea ani de tăcere, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Și totuși ce a însemnat ziua de28 iunie 1940 în istoria Basarabiei? Mai jos publicăm opiniile unor cetățeni vs.de această zi.
Igor Crihan, profesor de istorie la Liceul Teoretic „Olimp” din orașul Sângerei „Fiecare națiune în istoria sa, are momente de cotitură, unele dintre aceste momente le schimba soarta radical și nu întotdeauna în direcție bună. Începând din cele mai vechi timpuri, teritoriul nostru ( dintre Prut și Nistru) mereu a fost supus atacurilor: sciți, tătari, turci, polonezi, austrieci, ruși și mulți alții care au trecut prin foc și sabie aceste meleaguri. Chiar apare întrebare cum de am reușit să supraviețuim de-a lungul istoriei …..și totuși am rezistat. Cu 83 de ani în urmă am fost iarăși testați de circumstanțele politice și de ambițiile a 2 dictatori, care pur și simplu au împărțit Europa în sfere de influențe: Stalin și Hitler. Astfel la 28 iunie 1940 Basarabia este reanexată a doua oară de ruși, supunând localnicii de aici ulterior la deportări și înfometare. Și încă o data mă conving cât de scurta ne este memoria daca am ajuns să-i glorificăm pe barbarii care măcelăresc țara vecină. Nu voi încerca să pretind că dețin ” adevărul absolut” pentru că el nici nu exista în istorie, dar totuși nu avem niciun drept moral să dăm cu piciorul în paginile de tristă noimă a generațiilor trecute care au suferit de pe urma urgiei regimului totalitar comunist. Mă gândesc la polonezi care au fost împărțiți de vreo-o 5 ori în ultimii 300 de ani și ei astăzi nu uita și nu iartă, iar la capitolul teme pentru acasă la istorie, polonezii cel mai bine au învățat, în timp ce alți lideri mai cochetează cu elitele politice de la Moscova. Oare când și noi vom avea acea coloana vertebrala și demnitate demnă de un neam în ceea ce ține de consecințele regimului comunist în Basarabia , sau ca de obicei vom aplecă capul în jos și vom spune că așa au fost vremurile ?????”
Petru Gherman, istoric, orașul Sângerei: „La 27 martie4/9 aprilie 1918 Sfatul Țării a votat istorica Declarație de Unire a Basarabiei cu România.
Votul Sfatului Țării în favoarea Unirii Basarabiei cu România a constituit un rezultat obiectiv al luptei românilor basarabeni pentru păstrarea identității lor naționale.
Doar revenirea la situația firească – în sânul neamului românesc basarabeni conservarea identității naționale.
Evoluția Basarabiei în cadrul statului unitar românesc comportă câteva aspecte care au lăsat o amprentă decisivă asupra dezvoltării sale în secolul al XX-lea și care a avut un impact de lungă durată asupra modelării sale identitare ulterioare.
A avut loc prima modernizare după tipare românești și europene, integrarea politică, economică, culturală a provinciei Basarabia în viața României Mari.
Un loc aparte în politica externă a României Mari l-a ocupat lupta pe arena mondială mde recunoaștere internațională a Unirii Basarabiei cu România. Necitând la subiectul recunoașterii Unirii Basarabiei cu România a fost discutat începând cu Conferința de Pace de la Paris și în cadrul unor conferințe, tratate4, alianțe, convenții în anii 1918-1939, regimul totalitar comunist-sovietic în fel și chip prin diverse provocări, intenții etc s-a opus cu înverșunare posesiei românești a Basarabiei. Activitățile subversive sovietice în Basarabia, subminarea autorității administrației românești, crearea RASSM și inventarea unui proiect concurent de modelare identitară. Acest fapt a fost ulterior complicat ș8i de felul în care propaganda și ideologia sovietică au încercat demontarea și demonizarea românismului în teritoriul dintre Prut și Nistru după 1940 și 1944.
Pe 23 august 1939 Uniunea Sovietică și Germania nazistă au semnat Pactul Molotov- Ribbentrop, un tratat de neagresiune care, conținea un protocol adițional secret cu hărți pe care erau trasate sferele de influență, linia demarcație în Europa de Est.
Continuare citiți în ziarul „Ecoul nostru” din 23.06.2023
