Pentru a întregi şi mai mult spiritul Crăciunului şi al Anului Nou am invitat cititorii noştri pentru a-şi expune gândurile despre rolul acestor sărbători în viaţa şi în sufletul lor.
Am solicitat răspuns la întrebările:
Crăciunul copilăriei cum a fost şi cum îl percepeţi peste ani?
An Nou: stil nou, stil vechi?
Maria CEBOTARI, Sângerei: în copilăria mea am sărbătorit Crăciunul pe stil vechi, el venea odată cu încheierea postului. Şi din acest motiv îl aşteptam cu nerăbdare, să mâncăm răcituri şi să participăm la tăierea porcului, din care mama pregătea atâtea feluri de bucate delicioase şi noi o ajutam. Atunci noi nu-l aşteptam pe Moş Crăciun, să ne aducă daruri. Noi singuri în cete mai mari, mai mici îmblam cu colindatul şi cu Steaua de Crăciun şi câştigam dulciuri, nuci, mere, bănuţi şi eram nespus de fericiţi.
Cât priveste Anul Nou pe stil vechi sau nou, cred că dacă noi ne determinăm programul de lucru şi viaţa care o trăim după actualul calendar, ar fi modern şi civilizat să fie sărbătorit de toţi pe stil nou. Anul nou pe vechi se identifică cu Sfântul Vasile. Atunci , în noaptea de 13 către 14 ianuarie şi a doua zi , să-l sărbătorim pe Sfântul Vasile, mai cu seamă cei care-i poartă numele.
Ion CUCOŞ, Sângerei:
Din dragoste pentru noi Împăratul Cerurilor ni l-a dat pe unicul său fiu care a pătimit pentru noi. Fecioara Maria l-a născut în 7 ianuarie, ştil vechi. Aşa se sărbătoreşte şi este promovat de Biserica noastră de 2 mii de ani încoace. Cred că aşa va rămăâne ca tradiţie sfântă a Bisericii şi a sufletului poporului nostru. De 7 ianuarie şi cerul parcă binecuvântează Crăciunul, prin căderi de zăpadă, zile mai geroase, aşa cum era în noaptea când s-a născut pruncul Iisus.
Anul Nou îl accept pe stil nou. De Sfântul Vasile suntem la servici, copiii la şcoală, la grădiniţă, e un haos.
Alexandra CIOLPAN, Bursuceni:
Crăciunul în localitatea noastră este sărbătorit ca sărbătoare pur creştinească, Naşterea Mântuitorului. Coacerea Crăciuneilor, punerea la icoana sunt lucruri sfinte care le respect, ca şi slujbele de la Biserică.
Acum este democraţie, fiecare este liber să sărbătorească şi pe vechi şi pe nou. Din punct de vedere al păstrării tradiţiilor strămoşeşti,cred că ar trebui să nu renunţăm la sărbătorirea Anului Nou pe stil vechi. În localitatea noastră atunci se umblă cu Uratul, cu Malanca, cu Capra, cu Semănatul. Se urează cu urăturile care au o vechime de zeci şi zeci de generaţii, care le-au preluat de la predecesori, le-au păstrat şi au transmis cetelor tinere de urători şi colindători.
