„ Să nu ucizi,” spune a șasea poruncă din Decalog. E vorba de un imperativ categoric, care, după mine, ar trebui să fie unul universal și să nu țină doar de lumea creștină. Nimeni nu trebuie să ucidă, indiferent de religie, etnie, statut social etc. Îmi este greu să privesc cum un popor, care se vrea creștin-ortodox, este hrănit tot mai mult cu ură și dorința de a ucide. E vorba de poporul rus. Și îmi pare rău să văd cum o bună parte din acest popor și-a acoperit ochii cu un strat de ură și vrea să vadă doar război în toată lumea.
Ceea ce se întâmplă în Rusia seamănă foarte mult cu realitățile din Germania anilor 1930. Cultul personalității, cultul poporului ales și al unei rase superioare, frica și ura față de tot ce este diferit și străin, violența promovată de toate canalele media, sentimentul de dușmănie față de restul omenirii – toate acestea reamintesc dureros de un alt lider iubit foarte mult de popor Adolf Hitler. Putin are prea multă putere și stă prea mult timp la conducerea acestui stat, acum este capabil de orice, și ce este mai grav – are susținere din partea poporului rus. Rușii nu mi văd realitatea după perdeaua de ură, sunt gata să lupte cu toată lumea – cu americanii și englezii, acum ucid fără milă ucrainenii, ei sunt dispuși să lupte cu tot globul. Dacă ai posibilitatea să răsfoiești presa rusă ai impresia că iaca- iaca se începe al treilea război mondial, citind această presă îți vine să-ți pui mâinile în cap și să te baricadezi într-o pivniță. Nivelul de ură și intoleranță a atins cote maxime, unii ajung la un hal animalic, se fotografiază cu rachete pe care scrie: „ Cu dragoste către Ucraina”. Și cel mai groaznic este că această maladie a urii și a omorului îi cuprinde pe toți.
Omenirea a învățat multe din al Doilea Război Mondial și încearcă să învețe până acum. Rușii n-au învățat nimic și ai impresia că războiul pentru ei va continua… Atât timp cât obiectivul lui Putin nu e atins, războiul va continua. Nu văd o rezolvare pașnică. Poate ar fi momentul să mai închideți televizorul, frați ruși, și să recitiți Biblia sau măcar Decalogul. Ura v-a mâncat până în măduva oaselor și e păcat să trăiești o viață întreagă doar cu acest sentiment.
Demult e timpul să facem ceea ce spunea scriitorul Ray Bradbury: să adunăm toate excavatoarele din lume, să săpăm o groapă enormă și să îngropăm toate războaiele în această groapă, odată și pentru totdeauna. Însă mulți din noi încă nu au nevoie de această groapă, pentru că venerează războiul.
