În numărul trecut am publicat o știre desfășurată despre prezentarea la muzeul Sărăteni a cărții ”Monografia moșiei Sărăteni” care aparține penei juristului Grigore Tulgara, care este și secretarul Consiliului Comunal. Ținând cont de notorietatea evenimentului am decis de comun acord cu autorul să publicăm un fragment din lucrarea respectivă astfel ca cititorul să se familiarizeze cu opera respectivă. Remarcăm că autorul a scos din anonimat personalități și evenimente de care au căutat să se uite cu desăvârșire spre a dovedi că istoria noastră începe anume cu perioada sovietică, ceea ce nu este adevărat. Unul din acește personalități este preotul Grigore Smântână, care a fost preot-paroh la Sărăteni timp de 7 ani…
Îndată ce privim istoria ceva mai de aproape, descoperim aceste destine nevinovate, care ne impresionează prin trăirea și măreția lor. Îmi aduc aminte cu bucurie sufletească de primele documente cercetate despre viața părintelui nostru Grigore Smântână, fost preot al bisericii parohiale Sărăteni între anii 1937-1944. Deși aceste documente istorice erau extrem de deteriorate, cercetându-le am reușit a aduna date și consemnări deosebit de importante cu privire la activitatea duhovnicească-misionară a acestui mare duhovnic.
Întâmplarea a fost, prin îngăduința lui Dumnezeu, ca în cele din urmă să i-au legătura cu doamna Tamara Mocănescu, cadru didactic a Academiei Tehnice Militare București, fiica preotului Grigore Smântână, ajunsă astăzi la onorabila vârstă de 94 ani. Aflându-mă la București, am făcut o vizită acestei doamne, domiciliată tocmai pe bulevardul Basarabiei. Cu gândul frumos pătruns de emoția acestei întâlniri așteptate, am pășit pragul casei…a urmat apoi lungă conversație de suflet, am văzut sentimente adânci și lacrimi de bucurie pe chipul acestei bătrâne ce își depăna amintirile adunate din pribegiile interbelice. Pe masa din odaie, doamna Tamara Mocănescu, îmi pregătise încă cu câteva săptămâni înainte de vizita mea, un album de familie cu zeci de fotografii și documente care reprezintă un adevărat tezaur al familiei.
Continuarea citiți în n.12 din 11 martie 2022
