Doresc ca Republica Moldova să fie parte a marii familii Europene

Doresc ca Republica Moldova să fie parte a marii familii Europene

406
DISTRIBUIȚI

În perioada 20 septembrie-14 noiembrie curent, m-am aflat în oraşul Fulda din Germania.

Au trecut aproape două săptămâni de la revenirea în Sângerei, însă impresiile despre această ţară din inima Europei se menţin proaspete.

Cele văzute, auzite, şi trăite de mine în Germania urmează a fi sistematizate, probabil, se vor solda cu scrierea unui ciclu de materiale pe care, fără îndoială, le voi publica în paginile ziarului.

 

Germania privită de mine la televizor şi cea pe care am  „pipăit-o” în realitate este într-adevăr o ţară a visurilor. Acolo am atestat un nivel foarte ridicat al vieţii. Peste tot domină disciplina, ordinea, responsabilitatea, buna înţelegere… Câteva trăsături distinctive ale locuitorilor din Germania – dragostea lor mare pentru viaţă, optimismul, încrederea în ziua de mâine. Aflându-mă în oraşul Fulda am cunoscut mai de aproape oamenii și tradiţiile lor. În orice parte a oraşului am fost, am observat oameni liniştiţi, care păşeau fără grabă şi care aproape nu se auzeau vorbind între ei. Pe nimeni n-am văzut cu lacrimi în ochi ori pe obraji, cu feţe posomorâte, chinuite de vitregiile timpului. Din contra – zâmbetele pluteau pe chipurile nemţilor, zâmbete fireşti.

Pe cele mai mari artere ale oraşului nu am auzit să se claxoneze, toate mijloacele de transport  se deplasau cu viteză permisă de indicatoarele de circulaţie. Nicăieri nu am văzut ambuteiaje.

Toate acestea se explică destul de simplu: salariile lor sunt mari, în magazine există tot ce-ţi doreşte sufletul, în case e cald…

Cel mai mult m-a surprins bunătatea şi ospitalitatea germanilor. Ei muncesc foarte mult, având un program al zilei, pe care îl respectă cu stricteţe, dar şi se odihnesc frumos. Tinerei generaţii din fragedă copilărie i se educă cultul frumosului şi un mod sănătos de viaţă.

La revenirea mea o cunoscută m-a rugat să fac o comparație între statutul social al femeii din Moldova și Germania, între rolul femeii în familia germană și cea basarabeană.

Femeile din Germania și basarabencele sunt la doi poli opuși în vederea statutului social. Sunt situații incomparabile din mai multe puncte de vedere.Comoditatea vieții de familie, pe care o are o femeie din Germania nu o are o moldoveancă. Zilele de sâmbătă și duminică femeile din Germania le petrec cu familia la munte, la mare, la schiat. Domină cultul relaxării și odihnei creative.

Fulda are multe supermarketuri, Centre comerciale. În ele îţi fug ochii în toate părţile, marfă variată şi la preţuri exagerate pentru buzunarul nostru, dar peste tot o deservire impecabilă, calm şi confort.

Fulda este un oraş mic ce se află la 110 kilometri de Frankfurt. Acesta dispune de un aer special, de oraş mic, şi este abundent în obiective turistice, chiar dacă la prima vedere pare că poate fi vizitat în câteva ore. Pentru regiune, reprezintă o plăcută schimbare de atmosferă, faţă de vechiul Frankfurt.

Acesta a fost fondat în anul 744 de către călugării Benedictni, drept un oraş-mănăstire, ca o poruncă din partea misionarului englez St.Boniface. Astfel, Fulda rămâne şi astăzi puternic influenţat de rădăcinile sale religioase. Acesta este plin de biserici frumoase, precum Domul din Fulda, un mare palat, o grandoare impresionantă,şi un district baroc în întregime.Chiar şi o panoramă a oraşului te lasă cu răsuflarea întretăiată. Fanii planorului, skiatului şi hikingului au posibilitatea să stea în mijlocul naturii în parcul Rhon. De asemenea am rămas foarte impresionată de cel mai înalt munte al oraşului, Wasserkuppe.

Atracţia tuturor turiştilor este Oraşul Vechi. Ceea ce impresionează sunt zidurile şi turnurile medievale, Piaţa în care se găsesc restaurante, cafenele, magazine unice, este un loc ideal pentru plimbări. Străzile înguste din piatră, clădirile vopsite în diverse nuanţe calde,felinarele vechi,personajele istorice şi din basme,… toate acestea mă făceau să cred că mă aflu într-o altă epocă istorică.

Fulda este renumită şi datorită muzeelor, precum şi altor monumente arhitecturale,alte ansambluri de palate şi parcuri care abundă în amprente istorice. Totuşi, atracţiile acestuia sunt bisericile vechi cât şi cele ultra moderne.

Locurile din Moldova nu pot fi comparate cu cele din Germania, cu alte țări din Europa. Din păcate, satele țării noastre sunt lipsite de infrastructura elementară. Decalajul dintre bine și rău e prea mare, iar nivelul de trai oscilează de la extremitatea bogăției la cea a sărăciei și mizeriei. E un fenomen anormal într-o țară, în care pentru ani de zile s-a scandat echitatea socială.

Deși am stat puțin timp în Germania, revenită acasă,  simt  că nu am comoditatea vieții germanilor, europenilor. Nu e vorba doar de condițiile de trai. Relațiile dintre oameni sunt foarte diferite. Mi se face frig sub privirile unora! Nici pomină de cordialitate. Noi, moldovenii trebuie să învățăm a zâmbi, îndeosebi cei din sfera socială.

Două luni m-am aflat departe de casă. În Germania am trăit printre ai mei, scumpii și dragii mei copiii, dulcii nepoței, ajunși și ei printre străini, departe… Într-un timp relativ scurt au reușit să creeze în Germania un spațiu atât de al casei, încât nu par a fi departe, iar eu nu mă simțeam printre străini și nici străină.Îi admir pentru că știu să fie  tari, să înfrunte greutățile și să se impună să depășească starea irezistibilă de dor și nostalgie. Îi compătimesc pentru că eu m-am întors în spațiul zis Acasă, fiind acolo în vizită, în călătorie, ei însă vor reveni de unde au plecat ca oaspeți, în călătorie…Nepoțeii mei, sunt copiii aduși în Germania, care se vor integra totalmente în societatea germană… Nepoțelul mai mare, Marius a reușit în scurt timp să demonstreze mai multă tenacitate, perseverență în a studia la unele obiecte, întrecându-i chiar pe colegii băștinași. Germania mi-a rămas în memorie ca o ţară europeană învăluită în istorie, o istorie pe care cei de azi o fac să fie vie în special prin mulţimea de flori vii, candele, lumânări ce ardeau mereu la majoritatea monumentelor, cimitirelor. Probabil, o condiţie a unei vieţi liniştite şi prospere e şi credinţa în Dumnezeu. Nu degeaba cât m-am aflat în orașul Fulda am observat mulţi, chiar foarte mulţi nemţi de toate vârstele, frecventând bisericile şi mănăstirile, apoi îndreptându-se în tumultul vieţii cotidiene, europene, care pentru noi, cei din Moldova, ţine încă de un viitor îndepărtat.