Dragi colegi, îmi face o deosebită plăcere să Vă adresez, sincere felicitări și urări de bine, succes și prosperitate.
Pentru mine, dar sunt sigur că și pentru Dumneavoastră, pedagogii din diferite generații, angajați din toate treptele de școlarizare și din toate tipurile de învățământ, această sărbătoare, marcată an de an nu numai în mediul nostru profesional, ci și la nivel de autorități publice centrale și locale, în întreaga societate, este dovadă vie a rostului profund și a rolului primordial ce ne revin în educarea noilor generații, în pregătirea acestora pentru a face față cu scucces provocărilor lumii moderne, spiritului competitiv care determină capacitatea unei națiuni de a merge în pas cu timpul, contribuind plenar la edificarea unui viitor prosper al civilizației umane.
Școala, ca instituție socială, și, implicit, profesia de pedagog traversează o perioadă complexă prin caracterul multiaspectual al obiectivelor de realizat, în mare parte determinată de schimbările ce se produc în ritm vertiginos în toate sferele vieții. Prin prisma scopurilor politice, economice și sociale declarate la nivel de stat, școlii și corpului didactic le revine un rol crucial și decisiv. Astăzi mai clar ca niciodată conștientizăm că, fără un învățământ reformat, bazat pe performanță ascendentă, pe îmbinarea armonioasă a teoriei cu practica, pe formarea unor personalități profund integrate în tot ce înseamnă modernizare la nivel global, orice aspirație la un viitor mai bun riscă să eșueze din derizoriu, rămânând doar un vis utopic.
Destinul a dispus să ne plaseze în centrul unei perioade a reformelor profunde, inclusiv în domeniul învățământului, ceea ce nu este nici pe departe o favoare, ci, mai curând, o responsabilitate enormă. Cea mai mare greșeală pe care am putea-o comite la această răspântie dintre vechi și nou, național și global, tradiție și inovație ar fi să ne considerăm o generație de sacrificiu, în timp ce, de fapt, noi, actualii angajați din sfera educațională, trebuie să fim recunoscători destinului pentru rara șansă de a participa activ și nemijlocit la opera de edificare a unei noi Moldove, orientate spre progres și bunăstare. Am ferma convingere că în această nouă lume în proces de edificare pedagogul nu va mai fi ostaticul propriei vocații profesionale, ci figura-cheie într-o societate care va ști să-și prețuiască valorile adevărate.
Calea pe care am ales-o, fiecare la timpul său, nu a fost niciodată și nici nu va fi una de compromis, ușoară și previzibilă. Însă tocmai pentru aceste calități ne-am îndrăgit profesia, continuând să-i slujim cu devotament, indiferent de condițiile din exterior, de vitregiile vremurilor, de spinii, hopurile și pietrele întâlnite la fiece pas pe acest drum.
O știm din propria experiență: profesia de pedagog înseamnă, mai întâi de toate, muncă și dăruire, nopți nedormite și probleme cu duiumul. Dar nimic din toate acestea nu pot umbri bucuria și satisfacția pedagogului de a fi mesagerul Prezentului în Viitor, purtătorul de Lumină și Adevăr într-o lume ce abia va să vină, dar în care are deja rezervat un loc de cinste. Este lumea tinerilor de astăzi în care zidim, zi de zi, vocația de pedagog, așteptând cu răbdare să vedem rodul muncii depuse, să ne regăsim în prezentele și viitoarele succese ale discipolilor noștri.
Vă felicit cu prilejul Zilei profesionale a lucrătorilor din învățământ și Vă adresez urări de bine și sănătate. Important este nu numai să le dăm copiilor cunoștințe de-a gata, ci să-i învățăm cum să le dobândească, să-i orientăm pe tinerii de astăzi ca să se plaseze într-un univers al reușitei, să-i ajutăm să-și caute motivația și să-și valorifice opțiunile. Vă exprim sincere sentimente de gratitudine pentru munca Dumneavoastră nobilă. Să cunoaștem doar realizări, conjugându-ne eforturile pentru a produce o schimbare reală în sistemul educațional în care activăm. Vă doresc prosperitate, inspirație și energie pentru a deschide calea spre descoperire și cunoaștere.
Cu stimă și prețuire, Mihai CURCIUC, șef-adjunct al Direcției Educație Sângerei
