Ziua de 22 aprilie este recunoscută în toată lumea ca Ziua Mondială a Pământului, ziua când este atenționată omenirea, mai mult decât în oricare altă zi importantă pe care oamenii trebuie să acorde protecției mediului înconjurător.
Inspecția Ecologică de Stat Sângerei insistă asupra problemelor de mediu ale Terrei, poluarea aerului, apelor și a solului, distrugerea ecosistemelor, dispariția a mii de specii de plante și animale, epuizarea resurselor naturale.
Schimbările climaterice afectează în mod direct plantele, sursa de viață și oxigen. Numite „aurul verde”, numeroase plante nu mai reușesc să facă față temperaturilor schimbătoare și diferențelor tot mai accentuate de la un sezon la altul.
Potrivit afirmațiilor lui Anatolie Motruc, șeful Inspecției pentru Protecția Mediului Sângerei, stilul de viață adoptat de mulți oameni în ultima perioadă de timp s-a dovedit a fi nechibzuit, dăunător naturii. Realitățile economice și sociale arată tot mai evident că maniera în care au fost exploatate până acum resursele naturale riscă să pună sub semnul întrebării posibilitatea Terrei de a asigura supraviețuirea generațiilor viitoare. Modalitatea dezechilibrată de folosire a bogățiilor naturale a produs modificări ireversibile în sensibila balanță care asigură viața pe pământ. Drept urmare a acestei secătuiri, eforturile de îmbunătățire a condițiilor de viață în zonele afectate de sărăcie și boală ar putea fi compromise. „Cu fiece an devine tot mai pronunțat pericolul ce amenință Terra- schimbarea climei. Acest fenomen se produce sub acțiunile așa-numitor gaze cu efect de seră. Într-un interval de timp mai lung Pământul trebuie să emită energia în spațiu cu aceeași intensitate cu care o absoarbe de la soare. Energia solară ne parvine sub formă de radiație cu lungime de undă scurtă. O parte din această radiație este reflectată înapoi de suprafața pământului, precum și de atmosferă. Însă, cea mai mare parte a acestei radiații, străbate atmosfera și încălzește suprafața terestră. Pământul se eliberează de surplusul de energie, transformând-o și eliminând- înapoi în spațiu sub forma unei radiații infraroșii cu o lungime de undă lungă. O parte a radiației infraroșii, emisă în atmosferă de suprafața pământului, este absorbită de vaporii de apă, de bioxidul de carbon și de alte gaze, numite convențional gaze cu efect de seră. Acestea împiedică trecerea direct în spațiul cosmic a energiei de la suprafața pământului. Prin mai multe procese de interacțiune, inclusiv prin radiație, curenții de aer, evaporare sau prin formarea norilor și căderea precipitațiilor, energia este transformată în părțile superioare ale atmosferei, de acolo ea poate radia în spațiul cosmic. Acest proces lent e benefic pentru noi, deoarece, dacă suprafața pământului ar putea iradia energia în spațiul cosmic fără nicio piedică, atunci Pământul ar fi un loc rece, lipsit de viață, o planetă sumbră și pustie, așa cum este, de exemplu, planeta Martie,” menționează Anatolie Motruc.
Prin urmare, noi, trebuie să menținem acest proces. Însă emisiile gazelor cu efect de seră pe care le producem în prezent sporesc capacitatea atmosferei de a absorbi energia infraroșie, încălcându-se astfel capacitatea climei de a menține echilibrul între energia care vine și cea care se duce. Dacă nu se va întreprinde nimic în sensul dat, dublarea concentrației gazelor cu efect de seră cu durată lungă de stabilitate va reduce, rata cu care planeta își poate distribui energia și spațiul cosmic.
Conform afirmațiilor savanților, în următorii ani ar putea interveni modificări rapide și cardinale cu consecințe grave. Acesta ar fi cel mai periculos factor pentru existența noastră. Or, noi am schimbat și continuăm să schimbăm echilibrul gazelor care formează atmosfera, îndeosebi a gazelor cu efect de seră; bioxidul de carbon, metanul și oxidul nitros, care formează în jurul Pământului un fel de cuvertură. Fără ea suprafața Pământului ar fi cu aproximativ 300 C mai rece. Problema constă în faptul că prin activitatea umană stratul devine tot mai gros. Dacă emisiile vor continua să aibă anual rata de creștere, atunci e aproape sigur că pe parcursul secolului XXI nivelul bioxidului de carbon în atmosferă se va dubla, susțin savanții în domeniu.
Pentru a diminua emisiile gazelor cu efect de seră trebuie să aplicăm mai puțin tehnologiile care poluează atmosfera. Să stopăm tăierile ilicite ale pădurilor, să luptăm cu eroziunea solului. La construcția caselor, obiectelor de menire social-culturală să ținem cont de expertiza pedologică. Să conștientizăm că Pământul nu este în creștere, el este același.
Ziua Pământului are scopul să atragă atenția asupra degradării mediului înconjurător, asupra efectelor poluării și să ne inițieze cu privire la acțiunile pe care fiecare dintre noi le poate întreprinde pentru a ajuta la conservarea naturii.
