În ziua de 31 august, românii din întreaga lume se bucură de o mare sărbătoare- Ziua Limbii Române. În Sângerei, sărbătoarea Limba Noastră este celebrată din anul 1990. Anul acesta limba română a fost cântată și elogiată peste tot în raion. Și în orașul Sângerei a fost marcată sâmbătă ziua limbii române cu o suită întreagă de manifestații culturale de înalt patriotism, de regăsire a rădăcinilor, consemnată prin recitaluri de poezii, cântece, mesaje emotive, prin repunerea în drepturi a vechilor tradiții care le-au marcat istoria, depuneri de flori la monumentul lui Mihai Eminescu din preajma liceului ce-i poartă numele.
Ziua de 31 august are o conotație aparte la noi, la Sângerei. De data aceasta era mai multă sărbătoare ca oricând, ea fiind înmulțită și de speranța din inimile noastre că viitorul mult visat e aproape, chiar aici, în scuarul Liceului Teoretic „Mihai Eminescu.”
Manifestarea culturală consacrată Zilei Limbii Române, organizată de Secția Cultură Sângerei în parteneriat cu Consiliul Raional și Primăria orașului Sângerei, a început, ca în fiecare an, cu depuneri de flori la monumentul lui Mihai Eminescu. Apoi oficialii de la Consiliul raional, Primăria orașului, angajați ai secțiilor, direcțiilor desconcentrate și descentralizate din raion, ai instituțiilor de învățământ, sfera socială, culturală, sănătate, mulți alți îndrăgostiți de ceea ce avem mai sfânt – Cuvântul Limbii Române – s-au apropiat de bustul lui Mihai Eminescu, să-i asculte pe cei, pe care i-au investit cu încredere: atât pe conducătorii raionului, primăriei, cât și pe moderatorii și regizorii Valeriu și Anastasia RUSU, liceenii Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” și talentata solistă Gabriela HÎRBU.
Moderatorii, după ce i-au felicitat pe cei prezenți cu ocazia luminoasei sărbători au menționat: „Limba română este cea mai importantă rădăcină a noastră. Și dacă n-am avut această rădăcină atât de importantă și puternică, sigur că ar fi fost ușor să ne desțelenească alții, să ne arunce în alte zări (…) Dar avându-i pe strămoșii noștri, Mihai Eminescu, Ștefan cel Mare, Iosif Naniescu, Vasile Gafencu, Nicolae Iorga ei ne apără. Sărbătorim Ziua Limbii Române , pentru că limba înseamnă existența noastră. În clipa în care dispare limba, dispărem noi. Astăzi, sărbătorim și gândim frumos românește.”
Emoționați și impresionați de frumusețea momentului, Cristian CAINARIAN, președintele raionului, Arcadie COVALIOV, Primarul orașului Sângerei și satului Vrănești, Ion ROȘCA, consilier raional, în discursurile lor au adus omagii limbii române, subliniind importanța păstrării valorilor naționale și a recunoștinței față de cei care au luptat pentru limba română: „Onoarea, dragostea de limbă sunt lucruri sfinte, și nu ni le poate fura nimeni. Limba Română, este deja parte a Uniunii Europene, ne așteaptă pe noi, cetățenii Republicii Moldova în UE, ea deja se bucură de drepturi egale cu limbile celorlalte popoare, părți componente ale Uniunii Europene.
Ne întâlnim din nou aici, în scuarul Liceului „Mihai Eminescu”, pentru a sărbători Limba Română, sărbătoare dragă sufletului nostru, sărbătoare pentru care s-a luptat ani mulți, generații întregi, sărbătoare pe care a trebuit s-o apărăm, când a fost marginalizată, dar sărbătoare care a revenit cu adevărat și sărbătoare pe care o vedem din ce în ce mai prezentă în raion și societate. Vă felicităm pe toți cetățenii orașului, raionului Sângerei cu ocazia Zilei Limbii Române. Pentru că doar în pace și armonie putem avea un viitor prosper european. Dorim ca în această pace și armonie să se afirme și să fie respectate drepturile tuturor cetățenilor, și să fie respectată limba oficială a Republicii Moldova, care este limba română.”
A urmat un recital dedicat limbii române, susținut de elevii de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”. Talentata interpretă Gabriela HÎRBU, a venit cu un florilegiu de melodii, întru sporirea farmecului sărbătorii.
Ion ROȘCA, consilier rational:
„Este un frumos prilej să cinstim limba pe care o vorbim, pentru că este tezaurul cel mai prețios, pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute și care merită să fie păstrat cu sfințenie de generațiile tinere, în devenire. Limba română este piatra de temelie a identității noastre naționale, elemental culturii și spiritualității noastre, care ne unește, indifferent de locul în care trăim. Prin Limbă, ne păstrăm cu sfințenie graiul matern și tradițiile spirituale, care sunt elogiate și în versurile regretatului poet – Grigore VIERU. „…În limba ta,/Ți-e dor de mama./Și vinul e mai vin./Și prânzul e mai prânz./Și doar în limba ta,/Poți râde singur./Și doar în limba ta,/Te poți opri din plans…”l
Eugenia GORUN, din orașul Sângerei:
„Această zi este extrem de importantă pentru toți românii, indiferent unde locuiesc, fiecare dintre noi ar trebui să ne mândrim de faptul că limba română este astăzi limba oficială, toate actele importante se scriu în limba română pe care o vorbim fiecare dintre noi. Eu vin cu rugămintea și mesajul să ne prezentăm pe 20 octombrie la re
referendum și să votăm un președinte cu viziuni europene, pentru că cu siguranță, într-o bună zi toți românii se vor regăsi în Europa!”
Ion JIGĂU, orașul Sângerei:
„În contextul sărbătorii de astăzi țin să amintesc că în patrimoniul spiritual al neamului sânt multe daruri moștenite de la înaintași, însă cel mai mare este limba română, în care ne exprimăm identitatea și comuniunea între generații, îl chemăm pe Dumnezeu în rugăciune, în care descriem frumusețile locurilor natale și ale sufletului. Or, limba maternă nu este doar un simplu mijloc de comunicare funcțională în societate, ci este o parte etnică, a neam și popor. Vasile ALECSANDRI spunea despre limba română că: „este tezaurul cel mai prețios pe cere-l moștenesc copii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute. Este foarte important pentru tânăra generație, mai întâi de toate să vorbim corect limba română și în al doilea rând să știm încotro ne îndreptăm.”
Apoi cei prezenți la sărbătoare, s-au apropiat de expoziția frumos amenajată , unde, după cum observam cu toții, stăpână era limba română.
…Mulți dintre cei prezenți la sărbătoare au mai rămas mult timp în scuarul liceului, nedorind parcă să se despartă de fiorul inedit și de mireasma binefăcătoare a cuvintelor despre limba cea română, care aici, în preajma bustului lui Mihai Eminescu, parcă rămăseseră mai vii ca oriunde în altă parte.
…Într-un târziu duceam din preaplinul minunatei sărbători și pe la casele noastre.
