Acum 30 ani în Republica Moldova au demarat procesele de privatizare a agriculturii. Acestea au demarat la sfârșitul anului 1993 când la adunări anuale de dare de seamă s-au desființat primele gospodării colective atunci încercând-se a implementa alte forme de gestionare a agriculturii.
Captarea carbonului, și no-till, o nouă prioritate de activitate a tinerilor fermieri
Ion Harabagiu, șeful Direcției agricole Sângerei ne spune că procesul schimbului de generații în agricultura raionului este unul evident:
,,Lideri agricoli de la noi participă la un proiect de captare a carbonului organic în sol, între acestea Lucian Bălan, directorul SRL ,,Cozeșteanu” de la Cozești, Simion Macari, directorul SRL ,,Agro- Copăceni”,Frații Vasile și Dumitru Guzun de la SRL ,,Agro-Biliceni”. E vorba de agricultură conservativă care semnifică disturbanța (răvășirea) mecanică minimă a solului, procedura mai numindu-se no-till prin încorporarea directă a semințelor și îngrășămintelor, acoperirea permanentă a suprafeței solului cu reziduuri de plante, diversificarea speciilor care implică cel puțin trei culturi diferite. Astfel se aplică cu 20-50% mai puțină forță de muncă și contribuie enorm la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În același timp se protejează solul de degradare și de eliberarea carbonului în atmosferă. Proiectul se implementează de aproape doi ani, de regulă s-au apucat de lucru cei tineri. Se cheltuie mai puțină muncă, combustibil, crește roada la hectar. ăsta este logica proiectului” .
,,Când argumentele ,,pro” prevalează urmează să accepți. Avem argumente evidente când cu mijloace mai puține obții roade mai mare. Dacă seceta devine mai frecventă numai tehnologiile agricole noi ne oferă oportunitate”, este de părere Ala Guzun, economistă, ex-primară de Bilicenii Vechi, mama celor doi frați.
Preot-legumar și agronom semidoct, fiecare cu istoria lui de succes
Preotul Vasile Mâțu, 40 ani, parohul bisericii de la Ratuș, raionul Telenești are la întreținere 5 hectare de legume și alte 25 hectare de pământ arabil. Părintele lucrează pământul de unul singur tot el fiind tractorist, combainer și agronom. S-a inspirat de la părintele Dumitru Stratulat , parohul bisericii de la Băneștii vechi, unchi și naș de cununie părintelui paroh de Ratuș. Părintele Vasile cultivă varză și ardei pe un teren vis-a-vis de restaurantul ,,Ciocârlia”, tot aici își vinde producția:
,,De creșterea legumelor mă ocup de 4 ani de atâta că în centrul Moldovei este o cerere enormă. Asigur loc de muncă pentru 10 sătence, maică preoteasă este și vânzătoare. Vând totul aici, pe margine de traseu național. Atât se cere de la mine – să-mi respect cumpărătorul, adică să le ofer legume sănătoase, fără chimicale”.
Este autodidact în agronomie, zootehnie, chiar și mecanizare a agriculturii. Cumpără zeci de tone de gunoi de grajd care-l utilizează ca îngrășământ organic pe suprafața pentru legume.
,,Folosesc întotdeauna gunoi de grajd compostat, am și o remorcă specială pentru încorporarea compostului. De îngrășăminte este nevoie fiindcă solul seacă după așa utilizare sălbatică. Aș recomanda tuturor să aibă grijă de fertilitatea solului fiindcă avem experiența tristă a câmpurilor Iudeii și Samarei
care, la vremea pelerinajului Mântuitorului erau grânarul Imperiului Roman”, ne amintește părintele.
Continuare citiți în ziarul Ecoul nostru din 19 ianuarie 2024.
