Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a provocat o sporire considerabilă a numărului de solicitări pentru cetățenia R. Moldova – declarație făcută presei de către directorul Agenției Servicii Publice (ASP), Mircea Eșanu. Potrivit lui, în cei aproape doi ani de război, pe adresa ASP au fost depuse 19 mii 200 de solicitări, cu aproape 8 mii mai multe față de anii 2020-2021. Solicitările provin, în fond, din „Belarus (locul trei), Ucraina, cu 4000 de dosare (locul doi), iar cele mai multe (circa 70 la sută) sunt din Rusia”, anunță directorul ASP.
Valeriu Sainsus, demograf, doctor conferențiar universitar ASEM
Direct. Totul depinde de perspectiva războiului din Ucraina și de faptul cine sunt cei care solicită cetățenia și cu ce drept. În general, la acordarea cetățeniei trebuie respectat principiul percepției de limbă. Noi avem experiența tristă de după 1991, când o bună parte din populația alolingvă a căpătat foarte lejer cetățenia R. Moldova, fără a avea percepție de limbă și rezultatul știm care-i. Solicitanții cu drept de obținere a cetățeniei trebuie să fie prioritar conaționalii noștri, care în virtutea anumitor împrejurări, au ajuns să fie cetățeni ai Federației Ruse. Dar chiar dacă și sunt cetățeni ai Rusiei, ei și-au păstrat dreptul și la cetățenia R. Moldova. În rest – după caz și situație, război sau alte considerente, dar trebuie să fim foarte atenți, candidații trebuie să fie foarte bine documentați. Rusia e cu război la granițele noastre și s-ar putea ca parte din ei să prezinte pericole pentru R. Moldova. Ar fi bine să cunoaștem practica Statelor Baltice, ca să vedem cum își racordează ei legislația la noile realități.
Iurie Reniță, ex-deputat
Declanșarea războiului rus împotriva Ucrainei și permiterea coordonată a exodului cetățenilor ruși în unele țări CSI (Georgia, Kazahstan, R. Moldova) și ale UE a fost chiar din start o misiune bine elaborată și perfect executată de serviciile secrete rusești. Va imaginați că Rusia, având probleme majore cu mobilizarea în armată pe timp de război, ar fi fost atât de „generoasă” ca să permită sutelor de mii de cetățeni ai săi să plece nestingherit peste hotare? În niciun caz… A fost valorificată perfect o conjunctură de război pentru a infiltra agenții săi în majoritatea țărilor UE și în unele state CSI, inclusiv în R. Moldova, în perspectiva unei victorii rapide împotriva Ucrainei, dar și intenției de a se extinde și în unele țări din fosta URSS. Aceasta-i adevărata situație cu migranții ruși „atât de dornici de libertate și democrație” care în mod organizat au plecat „benevol” din Rusia după începerea războiului. Era de așteptat că majoritatea „migranților” ruși vor solicita cetățenia statelor în care s-au stabilit. Am atenționat imediat autoritățile statului despre acest pericol „democratic”, lucru confirmat și prin faptul că circa 70% din solicitările de azil sunt din partea cetățenilor ruși. S-a făcut o greșeală enormă în 1991 când li s-a oferit pe gratis cetățenia moldovenească tuturor celor care se aflau pe teritoriul nostru. Sper că acum nu se va mai repeta acea eroare cu consecințe grave până în prezent.
Veaceslav Ioniță, analist economic
Nu cred că la mijloc e doar fuga de război. Da, este și războiul, dar ca element declanșator. În genere, avem trei genuri de migrație: politică, socială și economică. Deci, la politic ar fi războiul, la social ar fi pașaportul nostru… În ce sens? Pașaportul nostru este mult mai atractiv decât cel rusesc. Cu pașaportul R. Moldova rușii circulă liber în Europa. Credeți-mă că pentru un rus e extrem de mult. Și trei – considerentul economic, când o parte din ruși aleg să vină în Moldova ca să-și dezvolte afacerile, pentru că în Rusia nu mai văd o perspectivă. Eu nu pot spune că în R. Moldova are mare favoare acest fenomen, dar nici de ignorat nu-l putem ignora. Dacă înainte moldovenii mergeau în Rusia, acuma-i invers, chiar dacă veniturile în Moldova sunt mai mici decât în regiunile Rusiei. În schimb, e mai multă stabilitate. Eu văd mai degrabă ca ceva pozitiv acest fenomen decât negativ, că dacă ar fi negativ, avem filtre prin care să-i filtrăm totuși.