În tabloul politic, economic și de altă natură de la noi, pentru a ne amuza existența, periodic se mai aruncă câte un osișor de tip și-au dat demisia, iar poporul nostru, flămând și sărac, se aruncă să-l înghită, fără a–și da seama că osul politic nu este de dinții dânșilor. De data aceasta trei ”țapi ispășitori au devenit miniștrii Ana Revenco, șefa de la MAI, Lilia Dabija, ministra infrastructurii și Anatolie Topală, ministru al Educației. Și, atenție, nimeni nu știe care este motivul…Totul este cețos și nedeterminat. Iar noi, poporul, suntem iarăși ( a câta oară) prostiți!… Pe unii din noii miniștri i-au luat de la președinție ( anterior demiși) angajați la președinție. Acum în grabă mare numiți în Guvern. Noi, nici nu reușim să le reținem numele, dar poate nici nu face…ne întrebăm dacă au pregătirea corespunzătoare în activitățile propuse, unii nici nu prea sunt atât de cunoscuți în lumea celor pe care se obligă să-i diriguiască. Și oare cât vor activa: o lună, jumătate de an, un an? Și iarăși noi, așa-zisul electorat, avem ce discuta, ce presupune. Fantasticul la noi e în vogă. Dragii mei, vă mai miră ceva în țărișoara noastră? La noi, la Sângerei, se schimbă în fiecare lună conducerea raionului și mă gândesc, dar poate să demisionăm noi, poporul, vorba regretatului Nicolae Dabija, iar cei de la conducerea raionului, opozanții, dacă au mai rămas careva, să se diriguiască înde ei. Doar noi și așa nu suntem luați în considerație.
