În pofida faptului că timpul ne îndepărtează de acele evenimente, cu adevărat istorice și revoluționare de la începutul anilor nouăzeci ai secolului trecut, sentimentul de recunoaștere a curajului și sacrificiului de care au dat dovadă participanții la luptele pentru demnitatea noastră de neam este mai viu și mai înălțător. Comemorarea eroilor căzuți în conflictul armat este, de asemenea, și un tribut de recunoștință adus mamelor îndurerate, care și-au așteptat fii până au înălbit de suferință, copiilor rămași orfani cu dor nestins de a-și vedea tatăl, văduvelor care și-au pierdut soții și au luat pe spatele lor povara greutăților, precum și participanților care au supraviețuit, dar au pierdut combatanții în conflictul armat. În semn de recunoștință, noi trebuie să-i învățăm pe copiii noștri să cunoască istoria și să aprecieze exemplul de dăruire și curaj al celor care fără ezitare au răspuns la apelul Patriei, s-au jertfit pentru idealurile poporului, au militat pentru libertate și democrație, au avut grijă de viitorul nostru ca neam.
Anume D-voastră veteranii acelor evenimente tragice de la Nistru înțelegeți cât de importantă este pacea. Cât de oribil este războiul. Voi sunteți memoria vie, voi sunteți cei care transmiteți lucrul ăsta nouă celor tineri care cinstesc și o să cinstească memoria Dumneavoastră.