Pe 23 ianuarie 1922 s-a născut, în satul basarabean Flămânzeni, Grigore Baștan, unul din cei mai importanți parașutiști pe care i-a avut România.
A ales cariera armelor la 16 ani, când a intrat voluntar în cadrul
Centrului de Instrucție al Aeronauticii. A făcut parte din trupele de
parașutiști, încă de la înființarea acestei arme, pe 10 iunie 1941.
Primul său salt cu parașuta, din cele 677 pe care avea să le execute
de-a lungul vieții, a avut loc pe 4 iulie 1941. Pe 1 octombrie 1941 a
obținut brevetul de parașutist cu numărul 39, iar în perioada
septembrie-decembrie 1943 s-a specializat ca parașutist de asalt. Între 23 și 29 august 1944, Grigore Baștan a luat parte alături de camarazii săi parașutiști la luptele pentru apărarea Capitalei contra trupelor germane.
În 1950, după reînființarea trupelor de parașutiști ce fuseseră
desființate în 1945, locotenentul major Grigore Baștan a fost numit șef de stat major al Batalionului 1 Parașutiști Tecuci. Dintre ofițerii noii unități, numai el și căpitanul Toma Popescu erau parașutiști brevetați.
În anii următori, Grigore Baștan a muncit intens și cu pasiune pentru ridicarea nivelului de pregătire al trupelor de parașutiști. A devenit comandant de batalion în iulie 1952, iar în august 1963 a preluat comanda Regimentului 60 Desant Parașutare. După ce a urmat cursurile Academiei Militare Generale în anii 1964-1967, a ocupat funcții de conducere la nivelul structurilor ce aveau în subordine trupele de parașutiști din acea perioadă.
Grigore Baștan a fost avansat la gradul de general-maior pe 7 mai 1971, prin Decretul numărul 164 al Consiliului de Stat al R.S.R., devenind primul general provenit din rândul trupelor de parașutiști. Doi ani mai târziu, a fost numit locțiitor pentru desant aerian al comandantului aviației din Comandamentul apărării antiaeriene a teritoriului (CAAT), iar în 1977, după divizarea CAAT, a fost numit locțiitor pentru desant aerian al comandantului Comandamentului Aviației Militare. A fost trecut în retragere pe 7 martie 1979.
Parașutismul a reprezentat pasiunea de o viață a lui Grigore Baștan.
Contribuțiile lui la dezvoltarea parașutismului românesc nu se limitează la instruirea și conducerea parașutiștilor militari. Preocupat de siguranța salturilor, Grigore Baștan a contribuit la îmbunătățirea parașutelor din dotarea Armatei Române, obținând mai multe certificate de inovator și brevete de invenție, singur sau în colaborare, în perioada 1959-1978. Creația sa cea mai importantă rămâne complexul de parașute format din parașuta principală BG-7M și parașuta de siguranță BG-3M, utilizat și de către Armata Română.
Grigore Baștan s-a remarcat și ca parașutist sportiv. Pe 20 august 1970, el a stabilit un nou record național de altitudine la salt cu parașuta, executând un salt de la peste 10000 de metri, cu cădere stabilizată de 7000 de metri și cu deplasare verticală de 11 kilometri.
Pentru stabilirea acestui record, i-a fost acordat titlul de Maestru
Emerit al Sportului, în 1971.
În ultimii ani ai vieții, Grigore Baștan a scris o istorie a
parașutismului militar românesc, lucrare publicată postum, în 1997.
Generalul maior Grigore Baștan a încetat din viață pe 8 februarie 1983.
Surse:1) Col. dr. Mircea Tănase, ”Constituirea, pregătirea și dotarea trupelor aeropurtate române la începutul celui de-al Doilea Război Mondial”, pp. 288-309 în gl.-lt. dr. Fănică Cârnu et al. (coord.), 70 de ani de la intrarea României în al Doilea Război Mondial. Contribuția Forțelor Aeriene Române în campania anului 1941, București, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2012.
2) Gl. Grigore Baștan, Istoria parașutismului militar din România,
Galați, ed. Porto-Franco, 1997.
3) Eugen Dorin Spătaru, Generalul parașutist Grigore Baștan: o viață sub cupola de mătase, București, Editura Militară, 2015.
