Iniţial, știrea a fost mediatizată la 13 martie 2018 de portalul Panorama.pub, pentru ca ulterior să fie publicată și de portalurile Moldnews.md, Politinfo.com.ua, Tilzit.info, Livejournal.com etc. O lună mai târziu, la 25 aprilie 2018, informația a fost prealuată și de portalul Vedomosti.md, citând sursa IA ”Panorama”. În știrea intitulată ”Граждан Латвии будут штрафовать за русскоязычные посты в Facebook” (în traducere: ”Cetățenii letoni vor fi amendați pentru postările în limba rusă de pe Facebook”) se afirmă că premierul Letoniei s-ar fi adresat lui Mark Zuckerberg, fondatorul companiei Facebook, pentru a-i solicita ”să-i toarne” guvernului pe internauții letoni care comentează în limba rusă pe Facebook și Instagram (în traducere: „Am apelat la Mark Zuckerberg în acest sens. Acum mă aflu în concediu și aștept sunetul dumnealui. Cred că cetățenii Letoniei nu sunt atât de numeroși, astfel că nu va fi prea dificil să fie verificați. Dacă va fi nevoie, vom aloca și bani din buget. Nu-i cazul ca oamenii să-și facă griji, or, noi doar le vom citi postările. Nouă ne vor fi oferite datele lor personale, iar dacă inspectorii pentru limbă vor identifica încălcări ce cad sub incidența articolului „Nerespectarea limbii letone”, atunci respectivele persoane vor fi amendate. În cazul unor încălcări sistematice, cetățenii vor fi trecuți la categoria de non-cetățeni”, a declarat Māris Kučinskis, prim-ministrul Letoniei”).
La solicitarea portalulului Stopfals.md către Guvernului Letoniei să comenteze aceste afirmaţii, reprezentanţi ai Serviciului de presă al Guvernului de la Riga ne-au declarat că informația este falsă, iar premierul leton nu l-a contactat niciodată pe Mark Zuckerberg.
La scurt timp, Ambasada Letoniei în Republica Moldova a expediat o scrisoare portalului Vedomosti.md în care se menționează că informația din ştire este o minciună și somează portalul să scoată știrea falsă:”Ambasada Republicii Letonia în Republica Moldova declară că informațiile publicate de portalul dvs., la 25 aprilie 2018, citând Agenția de Știri „Панорама”, în care se făcea referință la intenția Guvernului Letoniei de a verifica postările locuitorilor țării pe rețelele sociale pentru a verifica dacă aceștia folosesc în exclusivitate limba letonă, sunt o scornire absolută. La fel, este un fals și așa-numitul comentariu al premierului leton în acest context, care a fost citat în materialul respectiv. Nimeni nu are intenția și nici nu poate, de fapt, influența alegerea limbii de comunicare în cadrul rețelelor sociale. Letonia este un stat democratic care respectă drepturile și libertățile persoanelor. Acest fapt este confirmat și de angajamentele statului nostru, luate în urma aderării la mai multe organisme internaționale prestigioase precum ONU, OSCE, Consiliul Europei, UE și multe altele. Dezaprobăm cu fermitate utilizarea informațiilor false care defăimează imaginea țării noastre sau altfel spus a știrilor din categoria fake pentru a crea în societatea moldovenească o atitudine negativă față de Letonia și de Uniunea Europeană în general”, este menționat în scrisoarea Ambasadei Letoniei în Republica Moldova, care a fost expediată și pe adresa electronică a portalului Stopfals.md. În mesajul semnat de E. S. Domnul Atis Lots, Ambasadorul Letoniei în Republica Moldova, se cere ca redacția Vedomosti.md să publice o dezmințire: ”Un astfel de comportament nu corespunde bazelor jurnalismului și contravine principiul imparțialității. Ambasada insistă să fie publicată o dezmințire la această „știre” postată pe site-ul dumnevoastră”.
Centrul Limbii de Stat din Letonia: ”Comunicarea neoficială nu supune pe nimeni vreunei răspunderi administrative”
Centrul Limbii de Stat din Letonia de asemenea dezminte afirmaţiile că letonii riscă să fie amendaţi dacă scriu postări în limba rusă în reţelele sociale. Într-un răspuns oficial pentru portalul Stopfals.md, instituţia precizează că această informație este falsă și calomnioasă. ”O persoană care utilizează contul privat Facebook, Twitter sau al oricărei alte platforme poate furniza informații în orice limbă, așa cum dorește. În conformitate cu articolul 2 (alineatul 3) din Legea limbii oficiale a Republicii Letonia, această comunicare este considerată comunicare neoficială și nu supune pe nimeni vreunei răspunderi administrative”, se spune în răspunsul Centrului Limbii de Stat din Letonia. Această lege mai prevede că în Letonia limba oficială este letonă. ”Orice altă limbă utilizată în Republica Letonia, cu excepția limbii letone, este considerată, în sensul prezentei legi, ca o limbă străină”. Actul legislativ conține restricții la nivelul comunicării instituțiilor publice în altă limbă decât cea de stat. Astfel, articolul 21 stipulează că orice informație de interes public trebuie furnizată de instituțiile de stat sau de instituțiile publice de nivel local doar în limba de stat, iar în situații excepționale în alte limbi străine. Niciun fel de restricţii privind corespondenţa privată nu sunt prevăzute.
Expertă StratCom: ”Poveste” pentru a descrie statele baltice ca fiind rusofobe și intolerante
În opinia expertei Donara Barojan, directoarea adjunctă pentru cercetare și dezvoltare la Digital Forensic Research Lab din Riga, acest tip de dezinformare are menirea de a crea disensiuni interetnice. ”Falsurile de acest gen sunt concepute pentru a aprofunda neîncrederea dintre vorbitorii nativi ruși din Letonia și guvernul leton. Se pare că este o parte a unei strategii mai ample de a-i monta pe etnicii ruşi împotriva guvernului leton și de a descrie Kremlinul ca protector, iar media pro-rusă ca fiind singura sursă de informații fiabile”. Donara activează şi într-un program al Consiliului Atlantic din cadrul Centrului de Excelență NATO StratCom din capitala letonă, unde studiază tehnicile de transmitere a informaţiei false. Ea spune că această minciună a fost preluată intenţionat de portaluri din diferite ţări: ”Falsul s-a răspândit și în Moldova, ceea ce confirmă că ”povestea” este folosită pentru a descrie statele baltice ca fiind rusofobe și intolerante”.
Acum șase ani, letonii au respins, prin referendum, propunerea ca limba rusă să devină a doua limbă oficială a țării. Potrivit BBC, referendumul a fost inițiat de o mișcare a vorbitorilor de limbă rusă, care alcătuiesc aproximativ o treime din populația țării. La referendum, circa 75 la sută dintre cetățenii cu drept de vot ai Letoniei s-au pronunțat împotriva acestei inițiative.
Lilia Zaharia
Stopfals.md