E prea trist, și crud, și nedrept, și dureros, e prea mult

E prea trist, și crud, și nedrept, și dureros, e prea mult

1010
DISTRIBUIȚI

Acum un an în urmă s-a întâmplat una din cele mai groaznice tragedii pentru familia profesorilor Dubenco din orașul Sângerei…A decedat o persoană, o persoană care a avut o importanță enormă pentru ei – fiica Cristina Dubenco-Lupei, cea care mereu vedea  lumina zilei chiar dacă era cea mai întunecoasă noapte.

Atâta tristețe, atâtea cuvinte de recunoștință, de apreciere, de dragoste, de regrete… pentru Omul care a fost și rămâne printre noi, prin ceea ce a făcut și reușit să lase în urma sa, CRISTINA care  a rămas pentru totdeauna în Italia, în alt spațiu al Universului, învăluit de taină și mister.

Nu pot să vorbesc despre ea la trecut și nici nu vreau să accept. Dar, a trecut un an de când ea ne-a părăsit. La nici 40 de ani împliniți a plecat din această lume, mult prea tânără și plină de vise, răpusă de o boală incurabilă. CRISTINA a lăsat  un gol imens în inimile părinților, soțului Ion, copiilor, părinților, surioarei Daniela, cumnatului Alex, rudelor, colegilor, nanilor, vecinilor.

E prea trist, și crud, și nedrept, și dureros, e prea mult! O pierdere grea. Cristina a fost o persoană extraordinară, activă, inteligentă, foarte implicată, foarte citită. A fost o persoană cu verticalitate și este foarte regretabil că la nici 40 de ani împliniți a plecat dintre noi. A fost minunată și va rămâne mereu în sufletele noastre, a tuturor care au cunoscut-o. În acest univers al tristeții  rămân stelele amintirilor, care să aline durerea părinților, surioarei, soțului, copiilor ,rudelor, colegilor…Aici cuvintele sunt de prisos, ele rezumă doar la durere și tristețe. Numai Bunul Dumnezeu ne poate ajuta să înțelegem că drumul Cristinei s-a oprit acum un an. Poteca spre locul de veci este călcat de soț, cei doi copii, părinți, surioară, cumnat, nepoți…

Dumnezeu s-o ierte și odihnească în pace pe Cristina Dubenco-Lupei.

Deși frigul, cauzat de despărțirea pe veci de această gingașă și deosebită ființă, ne înconjoară sufletele fiind mai ascuțit și pătrunzător, rudele, colegii, prietenii, vecinii, avem datoria sfântă de a încerca să le luminăm calea de mi departe. Domnul s-o aibă în paza Sa.

Vrem să credem, că Bunul Dumnezeu o răsplătește pe CRISTINA, pentru scurta-i ei viață, pentru tot binele pe care l-a făcut pentru cei dragi, cei care au avut fericirea să soarbă din universul ei spiritual și moral extraordinar, ființă deosebită, pe care nu o vom uita niciodată.

Golul lăsat în urmă  nu poate fi acoperit de nimeni  și nimic. Dumnezeu s-o odihnească în pace pe CRISTINA, s-o însoțească și protejeze îngerii Domnului, ajutând-o să-și găsească pacea și echilibrul. Iar familiei îndurerate să-i dea  mângâiere.