Cultura unui neam îl reprezintă în totalitate. Ce ne-am face fără pilonii culturii în societate, fără oamenii de creație care, necătând la multe dificultăți pe care le întâlnesc în dezvoltarea profesională, continuă să ne amintească de poezia lui VIERU, chitarele lui DOLGAN și de horele strămoșești . În ajunul zilei profesionale a lucrătorului din sfera culturii, am aflat din interviul realizat cu Valeriu RUSU, șeful Secției Cultură a raionului, cât valorează la propriu și figurat un om de cultură în țara noastră.
– D-le RUSU, care e profilul unui lucrător din ramura culturii?
„Angajații din domeniul culturii sunt oamenii dați de Dumnezeu pentru ai împăca sufletește pe toți. Ei sunt cei care organizează sărbătorile profesionale ale agricultorului, pescarului, învăţătorului, lucrătorului medical, jertfind sâmbetele, duminicile şi alte sărbători, în loc să fie cu familia. Sunt oamenii cu har care tămăduie și ajung la inima oricui prin intermediul unui cântec, dans , desen pictat, a unui episod din viață jucat, a unei cărți citite și recomandată altora. Indiferent de greutățile pe care le întâmpină, omul de artă niciodată nu va renunța la ceea ce face, fiindcă ramura culturii pe care el o practică, e hrana lui spirituală cu care se hrănește zi de zi.”
– Care probleme afectează cel mai mult lucrătorii din cultură și cât de prestigios este să fii om al creației astăzi?
„Nu e secret pentru nimeni că la moment ramura culturii este una dintre cele mai prost remunerată din sfera bugetară. Salariile sunt mici, condiţiile de muncă ca să le ai, trebuie să ți le faci. Lucrătorii cu vechime în muncă, cu experienţă în domeniu, cu studii superioare au câte 1200 de lei, în cel mai bun caz. Acești factori influiențează negativ, fiindcă aici apare o altă problemă- cea a defecitului de cadre. Majoritatea colegilor, paralel cu meseria care o execută în Casele de Cultură, mai au o ocupație înafara. Altfel nu reziști finaciar. Trebuie de găsit o modalitate de a rezolva aceste probleme. În satele noastre sunt mii de copiii care au fost selectaţi şi îndreptaţi spre muzică, pictură, dans, în câţiva ani, deja participă la concursuri naţionale şi internaţionale şi revin acasă cu trofee. Avem talente multe la nivel de raion, și asta am dovedit-o nu odată în cadrul concursurilor și festivalurilor pe care le organizăm, dar din păcate mulți dintre ei preferă să profeseze în alt domeniu. Și mai trist este când tânărul specialist cu prima ocazie, nu dintr-un moft de al lui desigur, e nevoit să plece peste hotare.”…
continuarea o puteți găsi în numărul 20 a ziarului din această săptămână
