Ziua de 31 august, dedicată Limbii noastre cea Română, la Sângerei a fost oficiată printr-un miting , organizat la Bustul Marelui Mihai Eminescu. La festivitate au participat mulţi iubitori ai limbii române, cu buchete de flori de recunoştinţă celui mai distins iubitor al graiului românesc, Mihai Eminescu. Cei prezenţi, prin mesaje şi depuneri de flori i-au mulţumit patrierhului libii române pentru că ne-a lăsat şi indicat repere statornice în ceea ce suntem şi trebuie să simţim: suntem români şi punctum.
Au exprimat această mulţumire mai întăi oficialii, reprezentanţii administraţiei raionale, deputaţii În parlamentul Republicii Moldova prezenţi, reprezentanţii administraţiei Primăriei oraşului. La mitingul dedicat aniversării de 30 de ani de la proclamarea limbii nostre cea română, s-a vorbit frumos româneşte, s-a cântat româneşte, s-a recitat, s-a plâns cu lacrima limbii noastre. Ca nicicând altă dată, la festivitatea dedicată limbii a fost lansat îndemnul: de a avea curajul să spunem că limba ni-i română.
Grigore Corcodel, Preşedintele raionului:
„ Spun cu mândrie că vorbesc limba română şi mă pot saluta cu toţi Dvs în limba română. Vă îndemn pe fiecare dintre dvs să faceţi şi să susţineţi acelaşi lucru, cu curaj. Mă bucur că datorită limbii română care o vorbesc am putut să înţeleg ce au scris scriitorii noştri.
„Fără limbă nu e ţară, fără limbă nu-i popor”, ne-a lăsat ca învăţătură poetul Dumitru Matcovschi, cel care s-a luptat şi a suferit pentru exprimarea adevărului că limba ni-i română şi alfabetul ni-i latin. Aceasta trebuie să spunem şi să apărăm şi noi astăzi. Nu pot să trec cu vederea în acest context şi alte momente: când unii căutau să zboare în cosmos, poetul Grigore Vieru vroia să treacă Prutul. Şi l-a trecut, nu s-a temut, nu i-a fost frică.Unii parcă nu ar avea curajul să spună: că suntem români şi punctum, că nu este sărbătoarea limbii noastre, dar cea a limbii române.”
Gheorghe Braşovschi, deputat în Parlamentul R.Moldova:
Sentimentul de dragoste şi de mândrie pentru limba română ce o vorbim ne-a unit astăzi pe toţi în acest moment festiv dedicat graiului matern. Sunt mândru că m-am născut pe pămăntul sângereian, unde s-au născut marii înaintaţi ca Anton Crihan,Vasile Gafenco, deputat în Sfatul ţării, Valeriugafenco, sfântul închisorilor din Romănia, Pantelimon Halippa, preşedintele sfatului ţării care a semnat Actul Unirii,Marele Păunescu. Această palmă de pământ a dat neamului românesc marile valori şi personalităţi, de la care am învăţat şi învățăm dragostea de limbă şi de neam. Limba noastră cea română ne uneşte pe noi toţi şi ne-a ajutat să ne cunoştem aceste valori şi să ne cunoaştem identitatea.
Rodica Cojocaru, primara-interimar a primăriei oraşului Sângerei şi a satului Vrăneşti:
„ Sunt mândră că locuiesc în ţara care se numeşte limba română. Fiind copilă de 13 ani, am participat la o tabără de vară în codrii de aramă a lui Eminescu.Ţin minte la acel moment moderatorul taberei şi al activităţilor care le făceam mi-a zis la un moment dat: „ Voi, basarabenii vorbiţi limba română, dar gândiţi ruşete.” La acel moment şi vârstă de copil, de fiinţă românească în formare, nu am avut curajul să-i răspund sau să-i reproşez. Astăzi i-aşi răspunde cu siguranţă şi încredere: vorbesc limba română şi gândesc româneşte.”
Continuare în Ziarul nr.31, din 6 septembrie
