Consultare publică vs.reforma APL între pretenții și realizare

Consultare publică vs.reforma APL între pretenții și realizare

16
DISTRIBUIȚI

     

Structura administrativ-teritorială a Republicii Moldova rămâne a fi una din cele mai fragmentate din Europa. La o populație mai mică de 3 milioane de locuitori, avem 898 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă. Deși pragul minim admis de lege pentru formarea unei unități administrativ-teritoriale este de 1500 de locuitori, cel puțin o treime din unități administrativ-teritoriale deja nu mai întrunesc acest criteriu. Totodată, 9 din 10 unitățile administrativ-teritoriale au o populație mai mică de 5000 locuitori.

Această informație am  scos-o de pe net  înainte de a participa la consultări publice regionale asupra Strategiei de reformă a administrației publice pentru anii 2023-2030 care a a avut loc joia trecută la Centrul de Cultură din Telenești. Remarc că un comunicat al Guvernului a anunțat consultări publice regionale însoțite de o hartă în care erau indicate orașele unde trebuiau să aibă loc dezbaterile. Întrucât  informația era una sumară harta a făcut  vâlvă între internauți or, se vehiculase  ideea că  orașele respective  ar fii viitoare centre de județ. Activitatea propriu zisă  unde au participat  primari și funcționari publici  din patru raioane ale regiunii  au demonstrat că nu este chiar așa.  Igor Pșenicinâi,secretar general adjunct al Guvernului (apropos,funcție care beneficiază de permanență)ne-a  declarat cam la o oră de la începerea consultărilor că de fapt  este vorba de  Stategia de reformă a APL până în 2030  și că reforma teritorial-administrativă (este vorba de împărțirea teritorial-administrativă pe 5 regiuni)ar avea loc doar după 4 ani, adică în 2027.  Un vuet de nemulțumire trecu prin toată sala  iar domnul de alături(primarul de  Ignăței cu numele sugestiv A. Călăraș) izbucni: Măi băieți dar credeți  că mai pot ajunge până atunci?!     

Amintesc că  reforma din anul 1998 a fost una relativ ambițioasă prin reducerea numărului autorităților publice locale de nivelul II de la 40 raioane la 10 județe, la care se adăuga o regiune autonomă (UTA Găgăuzia), municipiul Chișinău și localitățile din stânga Nistrului. Totodată, au fost reduse autoritățile publice locale de nivelul I de la 912 la 662 (inclusiv cu localitățile din stânga Nistrului). Dar în anul 2003, Republica Moldova a revenit la sistemul sovietic de împărțire administrativă în raioane. Ulterior  chiar în cadrul consultărilor de joi s-a încercat a spune că  în domeniul reformei administrației publice locale  nu au fost luate în considerare importanța comunicării, modului de prestare a serviciilor, autonomia financiară, gestionarea patrimoniului și altele, ducând la o nemulțumire masivă în rândul populației și în consecință a impus o ”contrareformă” în anul 2001, ceea ce nu este corect.  PRCM  în 2001 a organizat  de fapt o antireformă  cu revenirea în mare măsură la modelul vechi, cu o centralizare și mai mare, dar și creând o doză suplimentară de scepticism în rândul populației pentru o eventuală reformă ulterior.

Despre aceasta a vorbit Sergiu Aga, preot, consilier independent de Orhei care a solicitat revenirea la județe, forma tradițională  de administrare public:

”Nu trebuie să inventăm motive și cauze. Se știe că județele au fost lichidat arbitrar  după ce  Voronin ar fi declarat  că  județele amintesc de o eventuală unire cu România.  Este legea  anului 1998 care trebuie implementată din nou. Nu trebuie să inventăm nimic!”, a declarat părintele consilier.

Jurnalistul Ion Cernei a remarcat că se face impresia că guvernarea nu are temeritate să facă asemenea reforme:

”În 1998  raionul Telenești a intrat în județul Orhei cu 21 miioane lei datorii la pensii și salarii care le-a lichidat în  1.7 ani. La revenirea la raioane  Teleneștilor i-au revenit 68 milioane de lei. Adică județul era unul viabil. Cum apropia  primarul serviciile publice de oameni? Marți și miercuri primarul comunei Țânțăreni avea primire a cetățenilor la Nucăreni și Codrul Nou, sate din componența comunei.  Până la 28 iunie 1940 satul meu natal făcea parte din comuna Sărăteni unde erau 6 sate cu o populație de 7000 locuitori.  În aprilie 1944 armara roșie a venit cu 6 președinți de soviet sătesc în obozul ei or, trebuia de trimis carne de tun la front și de organizat colhozurile. Acum  au vre-un rost primăriile? Și încă ceva-s-a observant încă atunci că în cadrul județului sedezvoltă comunitățile locale, în cadrul raioanelor – centrele rationale.

Alexandru Călăraș  primarul de Ignăței a declarat  că  raioanel  trebuiesc lichidate cât mai urgent:

”Cele 32 raioane, 898 primării  sunt o povară enormă pentru bugetul țării. S-ar putea  să redirecționăm mijloace enorme de ordinul a câteva miliarde de lei pentru  alte scopuri.  Repet- întrucât mai multe servicii desconcentrate în teritoriu  au trecut la Bălți și Orhei raionul devine un atavism”,a reiterat primarul   de Ignăței.    

Victor Mătrăgună, șeful Oficiului Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a solicitat  ca  doleanțele primarilor  să fie  trimise pe adresa instituției care o conduce.  Pretențiile ele mai multe catre activitate le-au avut primarii  șoriști de la Orhei  Grigore Sveclă de la Biești și  Tatiana Sochircă de la  Susleni care au ivocat pretenții că salariile sunt  prea mici, iar Tatiana  Platon, vicepreședinta raionului Orhei a adus  o petiție prin care a solicitat ca statul să achite facturile de întreținere pentru iarnă, s-a ma plans că în sală a fost frig și a plecat în mod demonstrativ.

Mai multă lume  a fost de acord că este nevoie de o împărțire teritorial-administrativă adică în toamnă când  expiră mandatul aleșilor locali. Or, în condițiile când atitudinea alegătorului este precum vântul de primăvara din motivul erodării  încrederii acestuia  am putea vedea o asemenea reformă materializată la Sfântul- Așteaptă.