Cânepa, încet , dar sigur

      Cânepa, încet , dar sigur

14
DISTRIBUIȚI

Poate să pară bizar că înșir aceste rânduri. O fac doar din intenții bune: să știe și cei de azi ce am avut și ce am pierdut. Să știe că planta care astăzi este o sperietoare, care pe nedrept mai marii zilei au inclus-o în lista otrăvurilor, era cultivată în majoritatea gospodăriilor. Ea, cânepa, îmbrăca și încalță mic și mare, împodobea casele întregului neam. Numai cei certați cu munca nu cultivau cânepa pentru că trebuiau    de stăpânit anumite deprinderi , dar și să ai anumite  unelte pentru această plantă. Ea era și față și  ață ,  Era haina lor tradițională. Numai cei certați cu munca nu cultivau cânepa. Pentru că trebuia de stăpânit anumite deprinderi, dar și anumite  unelte pentru prelucrarea lor. Această plantă era și  față și ață, până să apară materialele sintetice care acționează asupra sănătății ca o boală incurabilă. Încet dar sigur. Așa pățim sau am pățit-o și cu oieritul – îndeletnicirea neamului nostru  de la începuturi. În prezent lâna de oi și pielicelele au  loc doar la groapa de gunoi. Magnații care țin  globul pământesc în dictatură  și supunere nu pot tolera concurența  și fac tot posibilul să rămână singuri pe piață.

Oameni răi au fost și vor fi în continuare, indiferent de li se închide oxigenul, de ce cultivăm: vie, tutun , mac. Cred că a venit timpul, când suntem în drept dar și datori să revitalizăm ramurile economiei naționale, care ne-ar asigura un pic de  revitalizare a economiei naționale. Aceasta ne va asigura un pic de independență și de mândrie  de care avem nevoie  pentru dăinuire  ca neam  harnic  și mândru.