Porecla de ”Bicaz cu necaz” s-a agățat de așa numitul baraj hidrotehnic de la Brânzeni (mai degrabă de la Pistruieni or, este construită pe terenul acestui sat) încă din 2017 când a fost dat în exploatare. Darea în folosință a fost și atunci cu ghinion fiindcă pentru a da putere turbinelor trebuia de ridicat nivelul apei. Stăvilirea completă a cursului apei a dus la secarea albiei răului pe o distanță de peste 20 km hât până dincolo de Sărăteni. A murit atunci mult pește și scoică de rău dar nimeni nu a răspuns, astfel centrala a continuat să funcționeze.
Iar acum o săptămână dezastrul s-a repetat. De data asta alarma a bătut-o Ion Popa, primarul de Negureni, comună unde fermierii au autorizare de folosire a apei pentru irigare.
Ion Cernei
”Răutul nu este Gange ori Yanțze”
De ideea construcției barajului aflat de la primăria Brânzeni și liderii agricoli locali încă în 2014 care o dădeau drept o mare investiție în economia satului. Alarma a bătut-o pentru prima oară Lilia Curchi, reportera la revista ”Natura” care mi-a spus-o din capul locului că construcția este una ilegală:
”Avem la moment doar 25 % din debitul care-l avea Răutul acum 30 ani! ”Natura” a criticat orice intenție de a construi asemenea minihidrocentrale din motiv că el distrug râul însuși cu tot cu fauna și flora, Ăsta nu ți-I Gange ori Yanțze – albia se înmâlește iar răul dispare”, mi-a spus atunci Lilia.
Atunci mă dusei cu Iacob Cazacu, unul din etnografii locului care atunci voia să învestească în renovarea barajului energetic între Vadul-Leca și Căzănești (construit în 1954), acesta luă cu el pe un student de la Facultatea Energetică a UTM venit În vacanță care a dorit să vadă noul complex energetic. Studentul a fost cel mai sceptic dintre noi:
”Plantez în curte la tata baterii fotovoltaice pe 4 ari care vor da mai multă electricitate decât acest Bicaz nenorocit! Acum în sec. XXI să umbli cu tehnologia sec. XIX – chiar că a încremenit în timp burghezia asta moldovenească”-ne-a spus atunci viitorul energetic.
”E o infracțiune cu premeditare asupra mediului”.
Am găsit la fața locului mii de pești morți în stare de putrefacție și un miros insuportabil. Primarul de Negureni, Ion Popa, a fost primul care s-a autosesizat în privința acestei probleme. Potrivit lui, construcția hidrocentralei poate fi catalogată drept o infracțiune cu premeditare asupra mediului.
„După cum vedeți, în spatele meu, barajul este amplasat pe toată lățimea râului Răut, ceea ce împiedică circuitul apei și fluviul apei pe cursul ei natural în jos. Lipsa apei a fost constatată tocmai la Țânțăreni, ceea ce reprezintă cca 7-10 km, unde era lipsă totală de apă”, a mai adăugat Ion Popa.
Ion Popa spune că nimeni de la Ministerul Mediului nu-i răspunde la apeluri, iar dacă Iuliana Cantaragiu nu se va autosesiza în legătură cu dezastrului ecologic, oamenii vor ieși la protest pentru a cere demisia ministrei.
„Am sunat pe toate numerele care au fost indicate pe site-ul Ministerului Mediului, ieri și alaltăieri. Din păcate nu mi-a răspuns nimeni. Dacă nu se intervine la nivel de minister, noi suntem gata să mergem și să protestăm în fața Ministerului Mediului și inclusiv să solicităm demisia doamnei ministru”.
Patronul afacerii, prieten al oligarhului Vladimir Andronachi
Agentul economic care ar fi construit o mini hidrocentrală pe râul Răut, pe locul unei foste construcții hidrotehnice, este Ruslan Berlinschi, un bun prieten al ex-deputatului și oligarhului Vladimir Andronachi. Am sunat la avocatul antreprenorului pentru a obține mai multe detalii despre construcția cu pricina, însă nu am primit niciun răspuns.
După cum era să ne vorbească Maria Mihalcenco, primara de Pistrueni acum 6 ani Berlinschi a venit să ceară autorizare de la primărie dar nu avea nici un fel de altă autorizare din partea organelor de stat.
”Adică nici tu studiu de fezabilitate, nici certificate de mediu. I-am zis – mâine te faci nevăzut, noi însă rămânem în sat. Aduci documentele respective și stăm de vorbă altfel!”, ne-a spus dna Mihalcenco.
Berlinschi nu s-a osândit să mai vină la primăria Pistrueni pe moșia căreia trebuia ridicat barajul, A fost semnat un contract de locațiune între primăria satului Brânzeni, care este proprietara spațiului și agentul economic. Contractul a fost încheiat în noiembrie 2015 și urmează se expire tocmai în noiembrie 2040.
„ La mine contractul este legal, agentul economic își îndeplinește acțiunile, așa că eu față de el nu am pretenții”, a spus pe telefon Veaceaslav Tcaciuc, primarul de Brânzeni.
Iulia Dascălu, deputat în parlamentul R. Moldova s-a autosesizat și chiar a venit la fața locului. Parlamentara a declarat că cei care sunt implicați în acest dezastru ecologic vor fi trași la răspundere conform legislației în vigoare.
„Ceea ce văd eu astăzi este un dezastru ecologic. Noi nu putem să permitem să distrugă cuiva ceea ce nouă încă ni-a mai rămas. La răspundere fără dor și poate vor fi trași toți cei care sunt implicați în tot dezastrul ecologic și în tot ceea ce am văzut, pești morți”.
Dl Tampiza a cerut luare de atitudine de la edilii locali
Între cei care au reacționat a fost Constantin Tampiza, ex-ministru al Economiei și ex-vicepremier, azi antreprenor la Negureni:
”Noi luptăm contra barajelor de pe Nistru din Ucraina și paralel nimicim Răutul! Am fost și eu la fața locului. În cooperare cu primarul din Negureni Ion Pora și Garda de mediu din raion am planificat niște măsuri operative. Mie, Ruslan Berlinschi mi-a răspuns la telefon. La încercările de a anula responsabilitatea de dezastru ecologic a dat vina pe secetă. – Nu e apă în Reut, eu nu am închis barajul”. I-am reproșat: – Dispun de imagini cu barajul închis! Din acest moment a purces la o discuție civilizată. I-am explicat multe nuanțe al “legalității “ exploatării acestei stații hidro. În fine mi-a promis că oprește funcționarea centralei. A deconectat-o. Sperăm ca pe mult timp. Cât privește problema Răutului, sunt gata să particip ca expert din partea Societății civile la examinare cazului. Poate remaniem proiectul de suplimentare cu apă a râului Reut. Nu avem altă alternativă!”
Totodată dl Tampiza are pretenții către edilii din zonă:
”Am o întrebare către primarii a două comune:-De ce vă clătinați și fugiți de responsabiliți și nu întreprindeți măsurile respective? Nu plasați responsabilitatea unul la altul” Nu Berlinchi, dar voi trebuie să fiți stăpâni!”
Prejudicii estimate la 1 053 000 lei
După cum ne-a relatat Vlaimir Lungu, șeful Inspecției Ecologice Telenești inspectorii de mediu au depistat că peste 700 de pești pieriți în aval de barajul Hidrocentralei din satul Pistruieni, raionul Telenești și pînă la satul Căzănești Potrivit primelor cercetări, dezastrul ecologic ar fi fost provocat intenționat.
„Au fost audiați mai mulți martori din declarațiile cărora rezultă că peirea în masă a peștelui și a altor hidrobionți este din cauza blocajului intenționat a fluxului de apă din râul Răut de către factorii de decizie ai Hidrocentralei din satul Pistruieni, fapt ce a adus la secarea completă a apei din râul Răut, mai mult de două ore pe sectorul în aval de barajul barajului din satul Pistruieni și până în satul Căzănești. Au fost ridicate și anexate la materialele în cauză fotografii care demonstrează faptul că apa Răutului era secată complet”, se arată în concluzia inspectorilor de mediu.
Materialele au fost expediate către Procuratura Generală, pentru a identifica persoanele vinovate. Valoarea prejudiciului se ridică la 1 053 000 lei”.
