Recent, la Palatul Republicii din Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei, organizat de Consiliul Memoriei. Scopul congresului este de a consolida cultura memoriei în Republica Moldova, în concordanță cu valorile europene ale adevărului istoric, demnității umane și democrației.
La eveniment au participat cercetători, victime ale represiunilor politice sovietice, preoți, profesori, reprezentanți ai autorităților publice locale, angajați ai muzeelor. Au fost prezenți și premierul Dorin RECEAN, președintele Parlamentului Igor GROSU, ministrul Educației și Cercetării Dan PERCIUN, ministrul Culturii Sergiu PRODAN, Excelența Sa Ambasadorul Ucrainei în R. Moldova, Paun ROHOVEI. D
Prezenți la eveniment din echipa raionului au fost victimele deportărilor Nadejda PUTINĂ și Eugeniu SINCOVSCHI, precum și Gherasim TOFAN, Anatolie și Lidia RĂILEANU.
Congresul a fost convocat într-un moment decisiv pentru politicile memoriale din Republica Moldova. Odată cu adoptarea de către Guvern a Planului de Acțiuni pentru anii 2025–2028, privind promovarea culturii memoriei victimelor represiunii politice comise de regimul totalitar comunist în perioada 1917–1989, are loc o premieră istorică în asumarea instituțională a responsabilității față de trecutul traumatic.
În acest context, Congresul a avut ca obiectiv prioritar consolidarea unei platforme durabile de dialog și colaborare, reunind supraviețuitorii și descendenții victimelor cu actorii instituționali, civici și academici implicați în procesul de documentare, transmitere și valorificare a memoriei istorice, ca fundament al unui viitor democratic și solidar.
– Cultura memoriei victimelor regimului comunist este o componentă esențială a identității democratice și a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. În lipsa unei asumări colective a trecutului traumatic, există riscul relativizării crimelor totalitare, al instrumentalizării politice a memoriei și al degradării valorilor fundamentale ale umanității.
– În contextul intensificării războiului informațional și al propagandei hibride, memoria istorică este tot mai des transformată într-un instrument de manipulare și destabilizare, devenind un câmp de luptă ideologică, utilizat de actori ostili pentru a submina suveranitatea, coeziunea internă și parcursul european al Republicii Moldova.
– În ciuda eforturilor sporadice din ultimele decenii, supraviețuitorii și urmașii victimelor represiunilor continuă să se confrunte cu lipsa de sprijin public și cu un acces limitat la justiție. Accesul insuficient al publicului – în special al tinerei generații – la informații obiective despre represiunea sovietică evidențiază necesitatea unei reforme, a integrării educației memoriale în procesul de învățământ și a dezvoltării unor proiecte culturale participative, menite să cultive o memorie lucidă și responsabilă.
Memoria victimelor represiunilor politice din Republica Moldova nu aparține trecutului, ci viitorului! Fără o înțelegere critică și empatică a acestei pagini tragice din istorie, nu poate exista reconciliere, justiție sau progres autentic. Rezoluția Primului Congres Național al Memoriei este o expresie a voinței colective de a transforma suferința în cunoaștere, neuitarea în responsabilitate, iar comemorarea în demnitate națională.
.
Ion BÎRSANU, coordonatorul grupului din raion
