Răsună clopotele pe cupolele bisericilor. Bate la ușă Învierea . Răsună și se aud cântări de bucurie că Hristos Învie . Până a veni cu coșurile pline cu bucate la sfințit în biserică, i-am întrebat pe mulți localnici, pe iubitorii de tradiție pastorală, ce provocări le-a adus pregătirea mesei , dar și a sufletului către Sărbătoarea Învierii. După postul mare care l-au respectat cu sfințenie, ne/au spus că fiecare dorește să guste o bucățică mai delicioasă și mai deosebită de Paște și să pună în farfurie copiilor, la sărbătoare. I-am întrebat pe mulși dintre semeni în ce măsură bate la buzunare pregătirea mesei de sfintele sărbători pascale?
Eugenia BĂRSANU, satul Țambula: „Totul s-a scumpit: de la lumânările pascale, oule necesare de vopsit, până la produsele tradiționale, nelipsite de pe masa fiecărei familii. Produse multe, dar scumpe,puterea noastră de cumpărare nu ține acestor scumpiri și propuneri ale pieții ori supermarketurilor. Am procurat puțin câte pu
țin, de toate, dar ne-am pregătit. Că altfel la ce să mai trăiești, dacă Paștele nu ești vrednic să-l sărbătorești.”
Larisa GÎSCĂ, or. Sângerei:„ Este totul scump, cum este peste tot în lume. Produse pascale, foarte multe și variate avem la fiecare magazin sau tarabă de piață, dar se simte că puterea de cumpărare fie a pensionarului sau a angajatului este mică. Mulți vânzători , puțini cumpărători. Acest tablou l-am atestat la piață în zilele de pregătire către sărbătorile și masa de Paște. Eu bunăoară am fost la piață împreună cu sora mea cu gând să cumpăr un rățoi mut să-l pregătesc. Prețul este de 600 lei. Ai puteri de cumpărare bine, ți-l procuri, nu ai nimeni nu te obligă. Și un cucoș pentru răcituri se ridică la peste 400 lei, 120-130 kg, pasăre de casă. Carnea este scumpă,legumele sunt scumpe. Dar oamenii se orientează după posibilități financiare, asta observ. Nu poți să cumperi kg de roșii și kg de castraveți, cumperi doi – trei castraveți. Așa procedează mulți. Tradiția este sfântă la noi toți. La Învierea Domnului să avem de toate,în suflet și pe mese, de sărbătoare.”
Nicolae BUCUR, satul Copăceni:„ Pregătirea mesei de Paște este însăși în sine o sărbătoare. Din timp, pe parcursul întregului an te pregătești de asemenea sărbători. Să ai un vin bun ca sângele lui Hristos, jertfit pentru omenire, este parcă lege sfântă. Să ai pus deoparte bani pentru a putea procura un miel către paște. Este scump mielul se ridică la 800 lei, dar l-am procurat, cum fără asta. Așa au avut pe masă părinții, așa respectăm tradiția și noi. Cașul proaspăt, tradițional este la 100 lei kg, ca și în anul trecut a rămas același. Îl procuri , să ai o bucățică în coșul de sfințit pasca și pe masă de paște, că suntem din neamul păstoriei, noi moldovenii. Eu cu zâmbet în suflet aștept Paștele. Este important să fie pace ca paștele să vină și să ne putem bucura cu toții. Este sărbătorea Învierii, bucuriei, binelui, noilor speranțe”.
Mulți vânzători , puțini cumpărători
Tamara BOBESCU or. Sângerei:„ Este de toate acum în magazine și la piață, aproape că ești rugat să cumperi. Dar eu procur pentru Paște după posibilitățile mele. Din timp și câte puțin. În preajmă de paște am procurat cel mai mic cozonac în comparație cu cele mari, de peste 200 lei bucată. Și numai 10 ouă. Bine că s-au mai ieftinit, că erau la 35-40 lei 10 bucăți. Peste măsură de scump pentru noi, consumatorii. Visez la o bucățică de carne de miel, dar nu se vine cu bucățica, cu suta de grame. Noi cei de la apartamente mai mult suntem cu gustatul, nu ne ajung banii din pensie pentru carne. Postul mare este totdeauna pentru noi, nu numai acum până la Învierea Domnului. Vă spun , doar ,nu să mă jelui. Mulțumim că am primit compensații, am fost ajutași de stat să nu înghețăm în case și să vedem și să simțim Învierea . Nu timpurile sunt grele, bătrânețile sunt grele. Că dacă ai putere , te descurci și vine Paștele și la tine.”
Gheorghe GHERBOVECHI, antreprenor: „Cu masa de sărbătoare se descurcă cred cel mai bine oamenii care au casă la sol, care sunt gospodari și au posibilități și dragoste să țină niște păsări, oi, capre. Acestea au carnea lor de cucoș ,mielul lor paște , de toate pentru coșul de sfințit și masa de paște. Din acest punct de vedere, le este mai accesibil, muncesc dar au cu ce pregăti o masă cum Hristos a meritat să fie sărbătorită Învierea Sa. Mai greu este cu respectarea altei tradiții legate de Învierea Domnului. Nu mai pot să te înnoiești cu haine și cu încălțăminte: nici cei maturi, nici pe copii, cum făceau părinții pe vremea copilăriei noastre . Ne îmbrăcau în hăinuțe noi – nouțe de Paște. Acum ne spun cumpărătorii totul este dar pentru buzunarul moldoveanului, sângerenilor este scump. Perechea de pantofi care se vindea cu 80 lei, a crescut prețul la peste 400. Nu mai procură moșul pantofi noi pe de Paște, să se ducă la sfințit pasca înnoit.”
Maria MACARI, antreprenoare:„ Dacă te strădui, faci economii de toate ai pe masa de Paște, de la răcituri, jambon cum mama pregătea, până la cozonac și ouă roșii. Așa îmi aștept feciorul acasă, cu familia și cele două iubite nepoțele. Cred că mai mult ne costă să fim buni, iertători unii cu alții, decât prețul produselor din care pregătim masa. Pacea este scumpă, cea mai scumpă. În cazul nostru ea stă pe muchie de cuțit cu război la vecinii ucraineni. În cazul Ucrainei mor copii și cetățenii săi, doborâți de dronele rusești chiar și în zilele când este așteptată și pregătită Învierea.”
