În luna iunie 1941, autorităţile sovietice încep pregătirea deportărilor în masă din Basarabia. De organizarea deportărilor s-a ocupat Biroul politic al CC al PC (b.) al URSS şi structurile NKVD.
Listele cu deportați au fost făcute de NKVD pe baza declarațiilor ale așa zișilor activiști din sate. Grupul responsabil de deportare era format din doi-trei militari înarmați, un lucrător al securității si un ,,binefăcător’’ care denunța familia și, astfel, ajuta NKVD-ul să depisteze elementele ,,periculoase’’.
În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 a început un nou val al deportărilor staliniste. Pentru Bucovina au fost repartizate 340 de vagoane. iar pentru Basarabia – 1315.
Potrivit datelor din arhivă, din RSS Moldovenească au fost ridicaţi, în miez de noapte, 18392 de persoane. Din ele 13885 au fost deportate şi 4507 arestate și duse în GULAG. (3)
Din satele raionului Sângerei au fost ridcate noaptea 1335 persoane. Au fost dusi în Sibera oamenii gospodari, floarea intelectualității și nu dușmanii poporului cum ni se spunea. Mă voi opri la personalitățile vestite din raionul Sângerei care au fost deportate și au murit în gulagurile sovietice.
Vasile Gafencu, membru în ,,Sfatul Țării”, născut în Sângerei la 01 februarie 1886, decedat la 16 martie 1942 în gulagul de lângă Arhangelsk.
Ion Ignatiuc, membru în ,,Sfatul Țării” născut la 15 februarie 1893 în satul Prepeliţa, Sângerei şi a decedat la 23 ianuarie 1943 în RASS Tatară, în gulagul sovietic. Azi gimnaziul din sat îi poartă numele.
Pantelimon Halippa, membru în ,,Sfatul Țării”, s-a născut la 01 august 1883 în satul Cubolta, raionul Sângerei şi a decedat la 30 aprilie 1979 la Bucureşti. În 1950 a fost arestat de KGB sovietic și închis, fără judecată, la Sighetu Marmației. După doi ani comuniștii români l-au predat NKVD-ului, adus la Chișinău, judecat și condamnat la 25 de ani de muncă forțată în Siberia. Datorită unor împrejurări a fost adus în România şi transferat la închisoarea de la Aiud, unde a fost reținut până în 1957. În 1990, ca o reparație morală, a fost restabilit, post-mortem, în Academia Română, din care fusese exclus în anul 1948. Azi liceul din satul Cubolta îi poartă numele.
Anton Crihan , membru în ,,Sfatul Țării” născut la 10 iulie 1893 în Sângerei, moare la 9 ianuarie 1993 în St. Louis, SUA. Este ultimul membru al Sfatului Tarii. La dorința sa testamentară, a fost înmormântat în Cimitirul Central din Chişinău lângă mama sa. Și-a făcut studiile la Liceul de Băieți din Bălți și la Universitatea din Odesa, Facultatea de Economie. Anton Crihan și-a primit doctoratul în științe politice și economice la Sorbona în 1934. Azi gimnaziul din orașul Sângerei îi poartă numele.
Continuaqre citiți în Excoul nostru din 09.06.
