ADRIAN PĂUNESCU a rămas o personalitate poetică inconfundabilă

Personalitatea  lui ADRIAN PĂUNESCU nu poate fi contestată nici de dușmanii săi. A avut o viață tumultoasă și complexă, a fost un adversar al imposturii. Era receptiv la tot ceea ce înseamnă viață. În viață s-a bucurat de toate elogiile și toate invectivele. A avut simțul uimitor de a percepe  și a reflecta toate senzațiile posibile și imaginabile. Ca poet ADRIAN PĂUNESCU a adus glorie deplină poeziei românești.

Maria Țurcanu

Încă o toamnă, a douăsprezecea la număr, fără marele  nostru poet ADRIAN PĂUNESCU. O toamnă de aur, vie, luminoasă, născută parcă din luminoasa-i poezie. O toamnă minunată în afară, care apasă greu, până la lacrimi pe sufletele noastre, care-i simțim lipsa până în miezul inimii, până la sânge. Deși, mâine,5 noiembrie curent, la Casa Memorială  din Copăceni, acolo unde a văzut lumina zilei, se vor aduna cei îndrăgostiți de versul păunescian, pentru a-l comemora pe marele poet-rapsod, care a îmbinat versul cu recitativul de baladă, cu a cărui poezie de muzică, devenită șlagăre, am luptat pentru împlinirea prin decenii a ființei noastre naționale. ADRIAN PĂUNESCU n-a uitat Basarabia, locul de baștină satul Copăceni, Sângerei, că a luptat pentru aceste două maluri, elocventă în acest sens fiind și cunoscuta poezie. „ Măi soldat de grăniceri,” multe alte poezii la fel de îndrăgite. A fost poetul tribun care a adunat în preajma sa valorile culturii românești, atunci când a înființat Cenaclul „ Flacăra.” A fost mereu un om liber și nu a avut niciodată rețineri în a spune adevărul.

Totuși Iubirea este aceea pe care ne-a lăsat-o în primul rând Poetul. Iubirea de Neam și de Țară, iubirea pentru opera Marilor noștri Poeți, pentru inegalabila-i  operă…

 Odată cu trecerea Domniei sale în eternitate  poezia a pierdut  un Mare Poet român. Trecerea sa a fost, în același timp, o înălțare. Cine-i citește poezia, acela nu poate să nu-și dea seama că este un poet copleșitor. Vom păstra în suflet, ca întotdeauna, versurile poetului. Or, ADRIAN PĂUNESCU, a dăruit atât de multă lumină și iubire și acestui  pământ rupt de la Țara-Mamă, capabile să-i reînnoiască speranța la Marea Reunire.