Un fascinant Festival Internațional  cu vibrație sufletească

Încă o toamnă fără marele nostru poet ADRIAN PĂUNESCU. O toamnă  de aur, vie, luminoasă, născută parcă din nemuritoarea-i poezie. O toamnă minunată în afară, dar care apăsa greu, până la lacrimi, pe sufletele noastre, care-i simțim lipsa până în miezul inimi, până la sânge. Deși poate, duminică, 9 octombrie curent, în curtea casei memoriale „ Adrian Păunescu”, când se desfășura Festivalul Internațional „Galbenă Gutuie”,  dedicat marelui poet. ADRIAN PĂUNESCU este, mai mult ca oricând, cu noi. Iar mesajele, recitalurile de cântec ale oaspeților de onoare și participanților din România și din Moldova, ne-a unit parcă într-o suflare, pe toți cei prezenți la fascinantul eveniment, pe toți cei din această palmă  de pământ, pe toți cei din întreaga Românie și din afara Țării, cărora le va fi drag mereu. Ne mai luminau și coșurile cu gutui, care împodobeau frumos scena festivalului.

Maria Țurcanu

Puțini poeți de la noi, prin tot cea ce-au făcut și au scris, au reușit să atingă și cele mai sensibile coarde ale sufletului , precum ilustrul scriitor și om politic ADRIAN PĂUNESCU. Fundația „Copăceni-VDR” în parteneriat cu Gimnaziul „Adrian Păunescu”, Consiliul raional Sângerei, administrația publică locală, Asociația Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, Iași, Societatea  Cultural-Istorică „ Mihai Viteazul”, Biblioteca Județeană „ Nicolae Iorga” și Muzeul de Științe ale Naturii din Ploiești, județul Prahova, Primăria comunei Dumbrăveni, Liceul Tehnologic „Mihai Eminescu” comuna Dumbrăveni, județul Suceava au organizat și desfășurat cea de-a șasea ediție a Festivalului Internațional „ Galbenă Gutuie”. Dar, trebuie să spunem din capul locului că sufletul acestui festival a fost Maria Bajura, președinta fundației „ Copăceni-VDR”. Au fost desigur apreciate la modul superlativ eforturile  logistice și financiare ale tuturor partenerilor. Au fost prezenți personalități de vază ale culturii românești și prieteni devotați poetului, personalități ale vieții  sociale, educație, consilieri raionali, împătimiți de versul păunescian din Moldova și România.

În cuvântul de deschidere, Maria Bajura, a salutat călduros oaspeții festivalului. Dumneaei a menționat că:

„Astăzi, în această curte, unde a văzut lumina zilei poetul, Lumina eternității regretatului ADRIAN PĂUNESCU are culoarea galbenei gutui.

Vor trece ani cu zecile  și sutele, uitarea se va așterne peste noi, dar nemuritoare va rămâne poezie  păunesciană, care asemănat speranță și curaj de a crede, de a iubi, de a spera și de a lupta pentru Adevăr.

Țin să menționez că poetul a rostit cuvântul lui și prin cântec, iar cântecul, știm cu toții, se adresează sufletului, merge direct la suflet, mai ales dacă a fost scris de un poet cu suflet mare.

Ne-am dorit ca acest eveniment cultural să contribuie la promovarea creației literare a lui ADRIAN PĂUNESCU în rândurile copiilor și tinerilor, să ajungă la sufletele tinerei generații, stimulând-o, astfel, să păstreze valorile naționale ale neamului.

Acest eveniment contribuie la descoperirea și stimularea elevilor și tinerilor creativi și talentați în domeniul literaturii și artei muzicale, la dezvoltarea relațiilor de prietenie între organizatori, parteneri, participanți, cu tendința că această activitate culturală să devină o tradiție  în timp.

S-a reușit să se organizeze această ediție a festivalului, precum și celelalte, având susținerea și sprijinul partenerilor minunați, cărora le aducem sincere mulțumiri, alese prețuiri.”

Dacă la primele ediții a Festivalului Internațional „ Galbenă Gutuie” i-au bucurat cu prezența lor scriitorii regretatul Nicolae Dabija, Valeriu Matei, Arcadie Suceveanu și mulți alții, în această toamnă drumul până la Copăceni l-a parcurs condeierul care apreciază cu multă sinceritate personalitatea și opera lui PĂUNESCU.

Academicianul Mihai Cimpoi, a spus că festivalul își propune o mai bună cunoaștere a personalității și operei lui ADRIAN PĂUNESCU, care este conștiința națională a românilor basarabeni. „ Poezia lui a fost și imnul deșteptării naționale a românilor dintre Nistru și Prut.

Ca fiu al Basarabiei, prin naștere, ADRIAN PĂUNESCU  și-a împlinit menirea de a fi solul libertății prin cenaclul „ Flacăra”, un strigăt de luptă pentru cei din stânga Prutului, când întreaga lor suflare făcuse din ziua de joi a săptămânii biserică. ADRIAN PĂUNESCU este ultimul poet social-uman.

Invocând și evocând personalitatea excepțională a lui ADRIAN PĂUNESCU, fiindcă el nu a fost un simplu poet,  el a fost un poet rapsod care, a făcut prin versurile lui, să vibreze mulțime, apropiind poezia de muzică. Ne aducem aminte cum, cu ani în urmă, alergam cu toții acasă ca la aparatele de radio să ascultăm cenaclul „Flacăra,” care aducea prima adiere de românism la noi, prima încercare de a ne include în unitatea spațiului cultural-românesc. Ceea ce a făcut ADRIAN PĂUNESCU prin versurile sale, în special prin tematica lui socială și patriotică, puțini poeți scriu, abordează această tematică. PĂUNESCU a făcut-o  în mod magistral și a îmbinat cele două calități deosebite, de poet și om al cetății. Este un titlu d mândrie al nostru. El este bardul de la Copăceni.

Îi invocăm și prietenia lui deosebită cu Grigore Vieru. Această prietenie n-a plăcut multora, a stârnit critici, cârteli, bârfeli… Dar ea a durat, fiindcă   prieteniile literare  sunt forte rare. O prietenie de felul ca cea a lui EMINESCU cu CREANGĂ. Iată că, PĂUNESCU și VIERU au fost doi marii poeți și, au apropiat prin poezia lor, prin cântecele lor  cele două maluri de Prut. Așa, cum se întâmplă și astăzi. Aici este toată România, de la Suceava, Dumbrăveni, prin Valea Prahovei, București până la Copăceni, unde tot e o mică Românie, unde este  suflet românesc și unde PĂUNESCU este mereu  prezent.”

La acea oră, academicianul Gheorghe Duca avea să remarce:

„Suntem consăteni. Am fost prieteni. A fost ales Membru de Onoare al Academiei de Științe. Sunt suficiente motive care să ne lege și care să mă facă atașat de viața și creația celui care a fost ADRIAN PĂUNESCU.

Dar, înainte de toate, înainte de a fi aflat că suntem născuți în același sat, a fost poezia. A fost cântecul, A fost Cenaclul „ Flacăra”, în care am fost părtași, cu urechea lipită de aparatele de radio. De altfel, cenaclul ne-a adus, grație energiei sale molipsitoare nu numai poezia lui, dar și cea a clasicilor Eminescu, Bacovia, Stănescu ni i-a făcut cunoscuți pe celebrii azi interpreți de muzică folk: Vasile Șeicaru, Ștefan Hrușcă, Tudor Gheorghe, Nicu Alifantis… Cenaclul ne-a adus în case și poezia cântată a lui ADRIAN PĂUNESCU.

Nu e de mirare că Poetul  a devenit un apropiat al poeților și artiștilor care s-au aflat în fruntea mișcării de eliberare națională: Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Ion și Doina Aldea-Teodorovici etc. Mai mult, poetul născut la Copăceni a devenit unul dintre mentorii acestei mișcări unioniste comune. A stat  alături de noi la manifestările în care ne-am simțit de o suflare și de un cuget.”

ADRIAN PĂUNESCU se asociază cu spiritul Basarabiei ce a transpus în vers mitul acesteia. A fost poetul locului, al pământului, cel care exprima fibra gânditoare. O personalitate neordinară ce a configurat, cum nimeni altul, mitul Neamului, poet care va rămâne un reper al existenței noastre, spuneau moderatorii evenimentului, soții Valeriu și Anastasia Rusu.

Consilierul Județean Iași, Virgil Leițoiu  și-a exprimat convingerea că nimeni și nimic în lume nu va putea opri dăinuirea și pătrunderea în inimile și sufletele tuturor generațiilor a operei lui ADRIAN PĂUNESCU.„ Toate activitățile culturale prin care noi reușim să scoatem în evidență că suntem membrii unei culturi comune sunt deosebit de importante pentru Consiliul Județean Iași, pentru că și noi investim foarte mult în cultură și este o mare bucurie și onoare să fim parte din această investiție, care înseamnă Casa Memorială Adrian Păunescu, înseamnă Festivalul Internațional „Galbenă Gutuie”, și care înseamnă o trăire dincolo  de hotarele administrative.”

Ludmila Sfârloagă, consilieră a Consiliului Județean Prahova, i-a îndemnat pe cei prezenți la eveniment: „Ceea ce ne dorim toți românii de peste tot,  să fim uniți în cuget și în simțiri, să avem aceleași.. avem de fapt aceleași obiceiuri, tradiții, dar să ni le împărtășim unii altora, să ne apropiem din ce în ce mai mult. Pentru că sunt aici, în raionul Sângerei, vreau să vă spun că Consiliul Județean Prahova a aprobat un aport de înfrățire cu raionul Sângerei.”

Alexei Păluță, medic român, Președintele Asociației Tighina, a dezvăluit că „ Îl citim pe ADRIAN PĂUNESCU după dispariția lui altfel, parcă l-am citi și descoperi abia acum. Verbul lui capătă alte semnificații, alte sensuri, adânci pe care în  timpul vieții parcă nu le observam. Eu visez împreună cu Dumneavoastră să vină o zi, o oră când Chișinăul și Bucureștiul nu vor mai fi orașe înfrățite, pentru că nu-mi imaginez cum s-ar înfrăți orașul Sângerei cu  orașul Drochia sau Iașul cu Suceava. Visez să fie orașe dintr-o singură Țară, Țara Românească.”

Cu  simțiri profunde de recunoștință pentru felul cum a reușit Festivalul Internațional „ Galbenă Gutuie” și găzduiți oaspeții conducerea raionului s-a simțit onorată și mândră, mai întâi de talentele descoperite, de dragostea lor pentru versul păunescian și neamul românesc. Grigore Corcodel, președintele raionului i-a  îndemnat pe cei prezenți la festivalul „ Galbenă Gutuie” să se bucure, pentru că: „astăzi, aici, la Copăceni,  răsună verbul păunescian, unul dintre poeții noștri reprezentativi ai limbii române contemporane, al spiritualității noastre marcate de zbuciumate evenimente și transformări pe care numai Dumnezeu putea să le cunoască.

La Sângerei, noi, încercăm să punem  evidență pe educație, cultură. Or, fără de educație sau cultură nu mergem nicăieri. Avem implicare și o conlucrare cu Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, care și-a adus contribuția la reparația casei memoriale „ Adrian Păunescu”.”

În ziua festivalului, în curtea casei memoriale au fost plantați trei copăcei de gutui care rămân ca o lumină pentru toamne. În murmurul mulțimii adunate, în atmosfera plină de spiritul Păunescu, în scenă își făceau apariția rând pe rând  minunații elevi ai gimnaziului ce-i poartă numele veneau cu recitaluri și omagiu pentru Poet. Publicul foarte receptiv întâmpina cu aplauze frenetice ieșirea în scenă a participanților. Atâta lume bună  de pe cele două maluri de Prut, prezentă la festival, întregește în mod firesc Țara – ascultă, recită, cântă  și aplaudă discursurile și minunatele versuri recitate sau cântate.

Ritmul alert al  programului susținut de către laureații ediției a VI-a, după care către public au venit cu cântece originale artiștii Viorel Burlacu, Irina Chirinciuc, Maria Gheorghiu și Nicu Mâță, actorul Nicolae Jelescu.

Festivalul Internațional „ Galbenă Gutuie”, ediția a VI-a a fost finanțat de Asociația Euroregiunea Siret-Prut-Nistru. Director executiv Mircea Cosma, Asociația Tighina, președinte Alexei Păluță și Consiliul Raional Sângerei,  președinte Grigore Corcodel.

Spațiul nu-mi permite, probabil, nici cuvinte nu-s spre a reda emoția participanților la concursul de poezie și cântece ce a urmat în baza  întregii opere poetice a lui ADRIAN PĂUNESCU. Recitalul cântecelor a fost excepțional prin talentul cântăreților, atât din raionul Sângerei, Chișinău, Edineți, Strășeni, Ungheni, Drochia, cât și a celor de peste Prut. Juriul secondat de, evident, de spectatori ce au luat cu  asalt curtea memorială ( una din cele mai impozante din localitate) a apreciat după merit aportul fiecărui declamator sau interpret conform categoriilor de vârstă.

A urmat momentul mult așteptat: decernarea de premii . Viorel Burlacu a avut nobila misiune de președinte al juriului, din componența căruia  au mai făcut parte: cant autoarea Maria Gheorghiu, actorul Nicolae Jelescu, artista  Irina Chirinciuc, academicianul Gheorghe Duca, Mihaela Radu, directoarea Bibliotecii Naționale „ Nicolae Iorga” din Ploiești și alții.

La secție POEZIE, Premiul Special i-a revenit Mihaelei Bergos, LT „ Vasile Alecsandri”, orașul  Călărași.

De Premiul I s-a bucurat  Victoria Tizu, IPLT „ Ștefan cel Mare” din orașul Drochia.  Premiul II i-a revenit Gabrielei Chițun, Liceul Tehnologic ” Mihai Eminescu”, com. Dumbrăveni, jud. Suceava, România. Cu l mențiune s-au ales Grigore Emma, Gimnaziul Peticeni, raionul Călărași și Daniela  Locoman, IPLT „ A. Agapie”, s. Pepeni, Sângerei.

La Secția CÂNTEC

 CATEGORIA 13-14 ani .

Norocul i-a adus Premiul I lui  Adreiela Bejenaru, LT „ M. Eminescu”, or. Drochia. S-a întors acasă cu  Premiul II Călin Bărghieru, LT„ Ștefan cel Mare”, or. Drochia.  Premiiul  III  i–a revenit lui  Mirela Urecheanu, Gimnaziul „ Anton Crihan” or. Sângerei. Gabriela Olaru, LT „Waldorf, mun. Chișinău s-a  ales cu Mențiune.

CATEGORIA 15- 17 ani

 Adriana Tutunaru ,L.T. Sirțit, raionul Strășeni a ridicat Premiul I. Premiul II  juriul a hotărât să-l acorde Alexandrei  Cuhuteac, Biblioteca Publică „Adrian Păunescu”, s. Burlănești, raionul Edineț. De Premiul III s-a învrednicit Daniela Sclifos,, mun. Chișinău. Ștefan- Eugen Zelinschi, Gimnaziul „ Ad. Păunescu”, din s. Copăceni s-a ales cu Mențiune.

CATEGORIA 18-20 ani

Premiul I l-a ridicat Paula Stăvilă, LT Sireți, raionul Strășeni. Premiul II i-a fost acordat lui Maria Nistor, USM, Facultatea de jurnalism și Științe ale Comunicării. Diana-Gabriela Nechifor a fost cea care a ridicat Premiul III. La această categorie de Mențiuni s-au învrednicit Andreea Olteanu, LT „ Gr. Vieru”, UTA Găgăuzia, Eugenia Topală, LT, Molești, raionul Ialoveni, Cornelia Bajura, Gimnaziul Bilicenii Noi, Sângerei și Maria-Gabriela Misac,LT „Olimp”, orașul Sângerei.

Toți premianții au plecat acasă cu tablete, laptopuri și alte premii.

Mă gândesc la sentimentele ce copleșesc pe mic și mare după festivități de o asemenea anvergură. Înțelege oare un copil sau un bătrân, înțeleg eu cum vine, cum o auzim, cum respiră prin noi, cum rămâne, vorbește, cântă, strigă, cere ocrotire și neuitare într-un veac al tehnologizării ea, poezia cea vie a unui poet?

Căci e o poezie superbă însuși satul Copăceni, ale cărui ape de chilimbar și parfum de gutuie îl purtăm și azi în suflet, precum o face iubitul nostru poet ADRIAN PĂUNESCU. Știu, ochii săi vor veghea întotdeauna necuprinsul de basm al satului în care a fost să vadă lumina zilei ca să transmită cuvintele cei le spunea Dumnezeu atunci când  i-a pus mâna pe creștet.

…Cei visători cu duhul ar fi observat, probabil, un imens rug de lumină ce a ajuns până la cer, la Poetul ADRIAN PĂUNESCU, un rug aprins din cuvintele, dar mai ales din inimile tuturor celor aflați în curtea casei Poetului în aceste sfinte ore, din sufletele care vibrau de o profundă dragoste pentru Poet.