Vestea că ne-am putea întâlni pentru un interviu cu distinsul Vitold Fokin, primul premier al Ucrainei Independente (1991-1992), nonagenar, firește cel mai neobișnui refugiat care se află în R. Moldova mai degrabă m-a consternat decât m-a bucurat. ”D-apoi pentru un asemenea interviu trebuie să mă pregătesc o săptămână!”- mi-am zis. Dar îl cunoșteam bine pe Constantin Tampiza, care scrie la ”Ecoul Nostru”, ex-vice-premier și ministru al Economiei în Guvernul Muravschi, autorul ideii cu interviul care poate să nu-mi mai propună a doua oară. Așa că am prins clipa!
Astfel a doua eram prezent în fața lui Vitold Pavlovici Fokin, inginer minier de specialitate, cu stagiu de 10 ani în subteran, în anii 1991-1992 – președinte al Consiliului de Miniștri al RSSU apoi primul prim-ministru al Ucrainei independente, doctor în științe tehnice, doctor în filozofie la Universității din Bruxelles, poet și traducătorul în ucraineană a poemului ”Ruslan și Ludmila” a lui A.S. Pușkin, prietenul de o viață a lui Constantin Tampiza, a regretatului premier al Independenței Valeriu Muravschi, a primului președinte Mircea Snegur. Remarc că fiul și fiica ex-premierului au dorit ca mama și tata să fie cât mai departe de atrocitățile războiului. Dl Tampiza a venit în ajutor prietenului de-o viață.
-Domnule prim-ministru, noi am rămas impresionați de cariera Dvs. fulminantă de la inginer minier la conducător de guvern în una din cele mai mari țări europene. Cum s-a întâmplat că barem o zi nu ați activat nici în structurile de partid, nici în cele sovietice…
– Am început să lucrez în mină de la 15 ani, mai întâi ca vagonetar, apoi muncitor în abataj, ulterior am ridicat toate treptele de carieră până la șef al trustului ”Sverdlov-antracit” unde către 1972 extrăgeam câte 3200 tone cărbune pe schimb, ceea ce era un record mondial. Dar când ieșii cu raport în fața celor doi miniștri de resort – al Ucrainei și respectiv al URSS mi s-a făcut rău din care cauză au chemat salvarea. Avui atunci un infarct la doar 39 ani. Rezenco, președintele Gosplanului Ucrainei care a făcut multe pentru republică a solicitat să-i fiu adjunctul lui dar l-am rugat să mă numească șef de secție or, nu aș putea conduce cu un domeniu care nu-l cunosc. Rezenco mi-a spus că prima dată vede pe cineva care ar refuza o așa funcție. Dar a fost de acord cu mine. Ulterior am devenit și președinte de Gosplan, adică șef al Comitetului de Stat pentru Planificare, funcție identică vice-premierului.
-Am înțeles că atunci l-ați cunoscut pe Constantin Tampiza când Perestroika pășea în marș triumfal…
Continuarea citiți în n.16 din 8 aprilie 2022
