Cutremurele din Turcia care s-au declanșat pe data de 6 februarie, curent, mai țin și acum populația noastră în suspans. Potrivit estimărilor prealabile, tragedia devastatoare a înghițit peste 32 mii de morți sub clădirile devastate. Alături de războiul din Ucraina, o altă tragedie s-a întâmplat în lume și în inimile fiecărui dintre noi. Cutremurele care au provocat atâtea victime și atâta rău în Turcia și Siria i-a pus pe gânduri pe cetățenii orașului și ai raionului în întregime. Ei vor să știe despre starea clădirilor și care dintre ele sunt vulnerabile la cutremure.
Populația din zonele rurale e panicată în mai puțină măsură decât cetățenii care locuiesc în blocuri multietajate.„Pentru casele noastre de locuit parcă nu ne-am face griji. Așa cred oamenii din localitățile rurale. Acestea sunt mai pământești, mult mai aproape de nivelul solului. Parcă nu ar trebui să se întâmple nimic cu ele în caz, doamne ferește de un cutremur. Și cu noi nu ar trebui să se întâmple. Mai mare griji ne facem pentru clădirile masive de menire socială, cum ar fi bunăoară clădirea Oficiului Medicilor de Familie. Clădirea este foarte veche și are multe fisuri. Se vede de la o poștă că nu are putere de rezistență”, crede Veronica Loghin, locuitoarea satului Bălășești.
În localitățile rurale pericole de a se prăbuși la un eventual cutremur sunt și casele sau căminele culturale. Pentru că raionul este situat într-o zonă predispusă la cutremure, clădirile construite au fost proiectate să reziste la un seism de 7-8 grade. Nu-i adevărat or nu s-a respectat. Pot să Vă spun cu siguranță clădirea Casei noastre de cultură nici fundație nu are, de care rezistență la seism putem vorbi”, a spus directoarea instituției culturale Maria Chițan din localitatea Dumbrăvița. Valentina Dînga este directoarea Casei de Cultură din satul Coșcodeni:„ Mulți ani în urmă, în această clădire s-a investit peste un milion de lei și a fost renovată. Urmare era cea mai atractivă și frumoasă Casă de Cultură din Republica Moldova. Acum, nu dă Doamne un cutremur ar zbura în primul rând acoperișul. Este foarte vulnerabil”, a mărturisit directoarea. „Și căminul nostru cultural este vechi, plin cu mucegai și nesigur pentru noi cei care organizăm aici activități culturale și viața activă pentru tineri și tradițiile localității. Ne place ceea ce facem și credem în Bunul Dumnezeu ne va proteja viețile și nu Vă lăsa o asemenea năpastă să dea peste noi”, a relatat Ana Matiescu, directoarea Casei de Cultură din satul Heciul Nou.
La nivel de primărie, Arcadie Covaliov , cu referință la subiectul dat ne-a spus că primăria este îngrijorată de clădirile cu două nivele construite încă 50- 70 de ani în urmă. Aceste locuințe, crede edilul, ar putea fi vulnerabile unui posibil cutremur. „Cele cu mai multe nivele, au fost construite pe timpul sovieticilor,când se respectau cu strictețe toate rigorile. Acestea au fost construite pentru a rezista la un eventual cutremur, primind la recepție și însemnul calității. Cel puțin în documente, pentru că mai departe depinde de responsabilitatea celor care le zidesc. Dar problema este foarte serioasă și noi trebuie să știm la ce să ne așteptăm. Câte dintre clădiri pot ceda unei zguduiri de cutremur nu avem cum cunoaște. Nu s-a făcut nici o evaluare. ”
La acest lucru s-a referit și arhitectul – șef al raionului Anatol Gâscă. Potrivit lui „ar fi nevoie de un studiu a stării clădirilor și imobililor, de evaluare a acestora în timp. Nici o primărie nu dispune de surse financiare pentru efectuarea acestor studii. La nivel de Guvern și autorități centrale să fie găsite investiții pentru acest studiu. Neurmărirea comportării clădirilor în timp aduce la calamități. Rezistența clădirilor la evenimente seismice nu este domeniul meu, dar al experților tehnici. Din câte am observat și analizat, clădirile construite în timpul sovietic erau și sunt mai rezistente. Acum ,cu toate preîntâmpinările pe care le facem pentru zidărie, oamenii fac enorme greșeli. Construiesc cu fortan, cu cărămizi găurite, sunt materiale de construcție de umplutură, care se utilizează în zidărie. Ele nu sunt materiale de construcție esențiale.. Din acest punct de vedere cred că ceea ce se construiește în prezent, inclusiv garaj, casă de locuit nu sunt rezistente. Pot fi urmări grave. Suntem zonă seismică de 7-8 grade. Nu putem admite așa ceva. În acest sens guvernarea este necesar să se gândească la oameni. Din contribuțiile oamenilor să ia bani pentru oameni și securitatea vieții lor și să organizeze expertizarea clădirilor și efectuarea studiului lor. În contextul ce se întâmplă acum în Turcia și Siria, câte jertfe și ce tragedie a provocat cutremurul din 6 februarie, nu avem dreptul nici la o amânare a lucrurilor, care astăzi cer soluționare, expertizare. Până nu s-au răsturnat clădirile peste familii și copii, peste noi, toți. Dacă nu sunt evaluate, nu știm cum se vor comporta la o eventuală zguduire de cutremur. Eu nu sunt sigur de starea clădii unde am birou”. Deocamdată, uitându-ne ce se întâmplă în Turcia,să-i mulțumim lui Dumnezeu că suntem binecuvântați. Dar să ținem cont și de propunerilor intervievaților. La nivel de guvern există Direcția de Expertizare. Acești specialiști să organizeze studiul clădirilor propus și expertizarea acestora. Riscul de a ne pierde viețile într-un eventual cutremur există și oamenii poartă această frică în suflete.
