Noi toți judecăm simplu: câți bani avem și câte produse putem să cumpărăm pe mijloacele de care dispunem. De aici încep calculele pe care ni le facem atunci când avem de răspuns la întrebările referitoare la nivelul bunăstării noastre. Firește, conceptul bunăstării nu se poate reduce numai la câți bani avem și câte bunuri putem să ne cumpărăm, deși cele mai elementare teorii economice ne vorbesc că aceste elemente sunt esențiale.
A vorbi despre bunăstare înseamnă a avea în vedere securitatea alimentară, locuințe, raportul dintre oferta de mărfuri de pe piață și cererea solvabilă, serviciile curente, ocrotirea sănătății, învățământul, posibilitatea de a petrece timpul liber și multe altele. Toate însă au un numitor comun: banii.
Orice strategie de înfăptuire a bunăstării nu poate să pornească decât de la bani. De la venituri bugetare, de la profitul întreprinderilor, indiferent de forma de proprietate – de stat, mixtă sau privată.
În prezent criza cea mai mare pe care o trăiește societatea noastră este criza de bani. Pe de o parte întreprinderile și populația au nevoie de mulți bani, pe de altă parte, nici puținii noștri bani nu sunt orientați spre afaceri profitabile, ei îndreptându-se spre prețuri, prin care le umflă, producând inflație.
Continuarea citiți în n.9-10 din 25 februarie 2022
