DISTRIBUIȚI

Nu lăsați prostia-n capul mesei,
Nu lăsați minciuna să conducă,
Nu-i lăsați pe cei cu interese
Mârșave, să fure tot ce-apucă.
Nu-i lăsați să-și bat-atâta joc
De popor, de Țară, maica ta!
Hai să ne-adunăm toți la un loc
Să scăpăm de ciumă țara mea!
Hai să ne trezim din hibernare,
Dragii mei, iubitul meu popor!
Hai să ne unim și mic, și mare
Să-ntronăm dreptatea-n locul lor!
Lasă-i să se ascundă ca guzganii,
Ca șopârlele prin buruiene,
Cei ce ne-au furat banii și anii,
Spune-odată: Da! Și nu te teme!
Nu lăsați pantoful lor de lac,
Cumpărat din truda, banul vostru,
Să vă calce ca pe un gândac,
Ci treziți-vă, papucul vostru!!
Cât se poate-atâta să ne-njure,
Cei ce i- am hrănit cu lingurița?!…
Cât se poate-atâta să ne fure?…
”Nchidele odată-n nas portița!
Aruncați suntem în sărăcie
Pentru luxul lor de miliarde,
Țintuiți la pat de pandemie…
Îngropând pe rând halate albe…
Cât se poate atât să-nghițim
Doar în sec, de scârbă și rușine…
Cât se poate- atâta să greșim
De la „el” ce nouă ne aparține?…
Deci, trezește-te, poporul meu de sânge!
Și ridică-te odată neamul meu!
Nu te vaicăra atât și plânge,
Fă-ți dreptate, pentru Dumnezeu!
Că-i destul momeală să-nghițim,
Tot băgând eroi la închisoare,
Și în locul lor să-mpodobim
Cu ordin de stat pe haimanale!…
Nu lăsați prostia-n capul mesei!
Nu lăsați minciuna să conducă!
Nu lăsați pe cei cu interese
Mârșave, să fure tot ce-apucă!…

Angela MÂNDÂCANU, după „LA”