Câteva zile în urmă unul din cititorii noștri s-a arătat deranjat de un titlu din ziarul nostru. Titlul se numea ”Nu vrem vremuri bune, da vremuri normale vrem!” și i s-a părut cititorului nostru cam nefiresc. Și ca să nu se pară că vorbește în deșert m-a invitat la el acasă. Era o casă ca toate altele rămasă ca moștenire de la părinți, în curte sub un cozoroc se afla un tractor artizanal și o mașină ”Lada”, Săteanul pe nume Ion, 61 ani, are un serviciu iar pe de asupra –două cote de pământ. Timpul liber și-l petrecea rupând ochiurile, adică lăstarii la cartofi. Discuția de fapt am pornit-o de la cartofi:
”Săteanul nostru în mare majoritate nu mai crește cartofi, dar și alte legume în grădină, nu mai crește porci precum altă dată, numărul de vaci, oi au scăzut considerabil. Adică le poate cultiva în propria gospodărie cum făceau părinții noștri în timpul URSS când apropo, avea pământ nu erau nici motocultoare, nici cai în posesie personală. Acum sunt posibilități extraordinare și e păcat să nu le aplici. Dar mulți, în deosebi pensionarii procură totul de la piață – aceasta se organizează de două ori pe săptămână practic în fiecare localitate. Adică nu mai este nevoie să muncești ca altă dată deși la sat se muncește destul. Pentru cea mai mare parte din săteni este mai lesne să cumperi o plasă cu cartofi, morcov sau ceapă decât să te chinui cu cultivatul lor. Iar grijă mare pentru sătean, chiar prea exagerată este la partidele din așa zisa opoziție care nici opoziție nu mai este. De facto avem în sat o mulțime de beneficiari de ajutor social care preferă să primească bani de la stat decât să se angajeze undeva. Mai sunt și compensații pentru combustibil pe timp de iarnă. Eu văd lume care nu ies deloc din case deși ar putea barem să trebăluiască prin ogradă, în grădină. Nu este o situație normală!”,- îmi spune acesta.
Continuarea citiți în n.9-10 din 25 februarie 2022
