SFÂNTA MARIA MICĂ. Nașterea Maicii Domnului este prima mare sărbătoare din cursul anului bisericesc care a început la 1(14) septembrie. Ea este praznuită pe data de 8(21) septembrie. Sfanta Scriptură nu ne relatează acest eveniment. Însă, scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea și copilaria Fecioarei Maria.
Cea mai importantă sursa în acest sens, o reprezintă Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-creștină din sec. al II-lea. Fragmentul referitor la Fecioara Maria a fost scris în jurul anului 140. Deși nu este considerată o scriere canonică, informațiile oferite pot fi considerate veridice, cu rezervele de rigoare.
SFÂNTA MARIA MICĂ. Sfanta Maria Mică. Părinții Fecioarei Maria – Ioachim si Ana
Tatăl Fecioarei Maria se numea Ioachim și era din seminția lui Iuda. Soția lui Ioachim se numea Ana si era fiica preotului Matthan. Astfel, tatăl Fecioarei Maria era un urmaș al regelui David, iar mama, o descendentă din familia preoteasca a lui Aaron, implinindu-se prin aceasta proorocia că Mesia va avea o dubla descendentă: împaratească si preotească.
Sfanta Maria Mică. Maica Domnului în Calendarul popular.
SFÂNTA MARIA MICĂ. Sarbatoarea Nașterii Maicii Domnului marchează hotarul astronomic dintre vară si toamnă. Batrânii spun că în această zi rândunelele pleacă spre zonele calde, insectele încep să se ascundă în pamânt, iar frigul își face simțita prezență. De aici și spusa: “O trecut Santamarie, leapadă și pălărie!” Este vremea în care se desfășoară diferite târguri și iarmaroace. Din această zi se încep unele activități practice specifice: culegerea unor fructe și plante medicinale, bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, culesul viilor, semănatul cerealelor de toamnă.
Arhimandrid Pahomii Jugănarul,
Starețul Mănăstirii Bocancea
