Elevele Cenaclului literar „Floarea albastră” au lăsat zeci de mesaje la bustul lui MIHAI EMINESCU în curtea liceului care poarta numele poetului. Membrele cenaclului au adus în omagiul lor, mesaje emoționante poetului național, de la moartea căruia s-au împlinit 127 de ani. Participantele și-au manifestat dragostea față de inegalabila-i creație prin cuvinte frumoase, prin recital de poezie și depuneri de flori la bustul marelui poet. E regretabil doar faptul că anul acesta puțini au fost cei care au venit cu flori și poezii inspirate sau scrise de poet
Pentru neamul nostru MIHAI EMINESCU, este sărbătoarea de fiecare zi. El este poetul pentru fiecare din noi, de la mic la mare, pentru a ne regăsi și a răspunde întrebărilor cine suntem,încotr-o ne îndreptăm, dar și pentru a umple golul sufletului atunci când simțim nevoia. La 15 iunie, la bustul marelui clasic al literaturii noastre s-a desfășurat manifestația de comemorare a numelui românesc. Oficiali ai raionului și ai primăriei, direcția și colectivul didactic al liceului, precum și participantele Cenaclului „Floarea albastră” dirijați de neobosita , Ecaterina ATANASOV, au venit în fața poetului ca să se închine pentru marele dar ce l-a adus literaturii noastre opera sa inegalabilă, și să depună flori. Moderatoarea, profesoara de limba și literatură română, d. ATANASOV a menționat la deschidere: „ Dacă ființa românească se ține, e pentru că a trecut un EMINESCU prin ea. Evenimentul este un popas de suflet și de conștiință. Noi cei de la cenaclul „Floarea albastră” ne-am propus să reamintim tematica eminesciană, poeziile, întreaga sa opera, fiindcă EMINESCU a devenit cel mai profund cunoscător al literaturii, culturii și istoriei noastre. Lui EMINESCU i-a fost dat să trăiască puțin , dar opera sa l-a făcut nemuritor. Datoria noastră, a tuturor este de al citi, de ai cinsti memoria, căci sub pana lui o țară, un neam a devenit un cântec fără de moarte. EMINESCU se impune ca o zeitate națională, în viața sa scurtă și-a propus să creeze imposibilul și i-a reușit doar că la costat prea scump. Nevoile timpului, ale vieții l-au făcut să scrie: „Mai am un singur dor/În liniștea serii /Să mă lăsați să mor /La marginea marii. STĂNESCU spunea că cei mai mari poeți sunt 15, poeți sunt 10 și numai EMINESCU este POET”
Luceafărul poeziei noastre a fost și rămâine a fi actual și universal prin varietatea temelor sale: iubirea, natura, istoria, folclorul, cosmogonia, destinul geniului neînțeles de nimeni, prin profunzimea versurilor iar elevele participante au ajutat să-l înțelegem mai bine, să-i patrundem versul până la capat. Mesaje cu adevărat emoționante, venite din suflet de copil, pline de farmecul versului eminescian au mângâiat sufletele celor prezenți: Ina LOPOTENCO, Corina POGOR, Elena MORARU, Ana-Maria BRAȘOVSCHI, Tatiana CUCOȘ, Doina PASAT, Augustina POPOVICI, Oxana GRIGAN, Mariana BONTEA, Marina MATEI,și Valeria VIOARĂ.
La final Valeriu RUSU, șeful secției Cultură a remarcat că Eminescu ne adună în fața bustului sau de două ori pe an, iarna și vara , încurajându-ne parcă să-l recitim din nou. De asemenea a adus mulțumiri elevilor prezenți pentru participare și a îndemnat ca să se găsescă mereu timp pentru ai citi opera marelui poet căci ea are menirea de a tămădui sufletul la orice vârstă nu ne-am afla.
