DISTRIBUIȚI

Unul dintre scriitorii noștri Tadeu Nagacevschi, ne-a prezentat zilele trecute la redacție o nouă antologie din creațiile scriitorilor Basarabeni realizată de Gabriel Alef, Ion Machidon și Gheorghe Stratan. Cartea a văzut lumina tiparului la Editura Amurg sentimental din București. Are 297 de pagini și un cuvânt înainte semnat de directorul editurii Ion Machidon. Autorul explică aceasta prin faptul că a vrut să „ sponsorizeze” chiar el apariția în fața cititorului a celor incluși în „ Mărgăritare de dincolo de Prut”.

Ard de nerăbdare să deschid cartea care se odihnește pe brațele mele, dar mă abțin. Mă abțin fiindcă nu-mi pot rupe ochii de la imaginea care ilustrează coperta. Mă uit la fotografie și până la mine ajunge freamătul frunzelor încoronate cu fie de aur în jurul verdelui clorofilei care șoptesc că s-a dus vara ca și anii noștri. Și e trist că ei, anii, nu se vor mai întoarce odată cu venirea unei alte veri.
Admir cartea din fața mea și o netezesc mai mult cu privirea, cu mâna doar abia atingând-o. O admir așa cum admir un prunc în leagăn, pe care l-aș mângâia, dar mă tem să nu-l trezesc.
Ion Machidon, spune despre această carte următoarele: „ În antologia „ Mărgăritare de dincolo de Prut”, 2020, în versurile unor poeți se simte din cele ce noi am încercat să prezentăm pe scurt din suferința poporului Basarabean, de pe poziția scriitorului nu a omului politic sau istoricului… Și găsim la nivel de mesaj sincer trăirile poetice ale unor oameni care scriu în termeni patriotici, loiali limbii române, plaiurile țării noastre, care nicidecum nu este liberă nici ca mod de viață curentă și nici ca țară unită, din momentul în care granițele odiosului pact criminal Ribentrop-Molotov, act semnat în august 1939, pe baza lui, în 1940 rușii au anexat Basarabia și Bucovina de Nord, sunt aceleași… Până când oare? Răspunsul este simplu: până când seva trezi tot românul să pună umărul la înfăptuirea Marii Uniri. După cum se vede antologații chiar dacă nu se exprimă în mod direct privind tema întregirii Neamului Românesc se simte la ei acest lucru prin puritatea limbii române moștenită de la înaintași. 

Continuarea citiți în n.36-37 din 10 septembrie 2021