Inaugurarea care duce la neuitare

Inaugurarea care duce la neuitare

119
DISTRIBUIȚI
În poză: monumentul deportaților s. Drăgănești

În deceniul negru al deportărilor, din satul Drăgănești, au fost ridicați în Siberia 80 de băștinași. Unii dintre ei n-au mai revenit la vatra strămoşească, iată de ce amintirea acelei tragedii e vie şi astăzi. Cu această ocazie, un grup de cetățeni din localitate au inaugurat un monument în amintirea victimelor deportărilor staliniste.

În centrul Drăgăneștiului a fost ridicat un monument al durerii, pe care au fost inscripţionate numele celor care au nimerit în malaxorul deportărilor sovietice. La inaugurarea și sfințirea acestuia s-au adunat toți drăgăneștenii pe care îi dor rănile trecutului, fiind urmașii ce suferă drama deportărilor și chinurile cumplite prin care au fost obligaţi să treacă rădăcinile acestui neam. „Sunt răni încă deschise, iar supravieţuitorii , în total 7 la număr la moment în comuna noastră, povestesc şi acum cu groază despre zilele acelea. Nici măcar războiul, nici foametea ce a urmat n-a distrus atâtea familii, nu a marcat atâtea destine de copii și nu a adunat atâta frică în sufletele oamenilor cum a facut-o cele trei valuri de deportări. Acest monument proaspăt inaugurat este încă un pas înainte prin istorie, spre memoria înaintașilor noștri, a celor care au avut de suferit” a spus Sergiu DUBENCO, primarul localității.
Pentru ca la Drăgănești să se scrie o nouă filă în encicopedia localității și ca numele celor deportați să ajungă a fi sculptat în piatră, au contribuit un grup de oameni de bună credință: de la apelul doctorului în științe istorice Irina POSTICĂ către primărie, demersul băștinașului Petru DUBENCO către Consiliul local, contribuția financiară a copiilor și nepoților victimelor și desigur a primăriei.
„E un eveniment însemnat pentru sat, înțeleg puțini… doar cei ce au trecut prin acest calvar. S-a produs o mare nedreptate, ne înspăimântă memoriile scrise sau povestite de represați. Ce vină purtau strămoșii noștri, ridicați în siberiile de gheață, de hărnicia lor, de înțelepciunea dată de Cel de Sus, de spiritul gospodăresc, de dragostea care o aveau față de sat?Oare pentru aceste lucruri sfinte poți fi numit dușman al poporului? Victimile regimului de atunci merită reabilitate public, ei reprezintă floarea acestui neam. E foarte plăcut că în țară mai sunt oameni cu inimă mare, care nu au uitat trecutul nostru și care se gândesc la viitor” a menționat Mihai DUBENCO, profesor de istorie…

continuarea o puteți găsi în ziarul numărul 38 din această săptămână