Urci în deal, cobori la vale,
Treci pe drum sau pe cărare
Și vezi case aranjate,
De gospodari înălțate.
Acesta-i satul Heciul Vechi
Cu buni săteni, ce merg perechi,
Duminica și-n sărbători
Spre biserică dese ori.
Răutul la poale de sat
Își duce cursul legănat,
Precum secole în urmă,
Când primii băștinași veniră.
Strămoșească așezare,
Ce-a știut hoarde barbare,
A rezistat vremurilor
Prin dârzenia sătenilor.
Vechi tradiții și obiceiuri,
Trecute prin anotimpuri,
Mai sunt și azi respectate
De cei tineri și-n etate.
E Heciul Vechi cu oameni noi,
Ce pășesc în urcuș vioi
Prin istoria modernă
Într-o chemare eternă.
Scăldat de soare-n dimineață
Mereu ești plin de verdeață
Satule, cu frumoși copii
Și cu vise mii și mii.
Andrei Luțcan, or. Sângerei
