La scrutinul local din 20 octombrie 2019, ponderea totală a candidatelor la funcția de primar(ă) a crescut cu doar 4,6% față de scrutinul local din vara anului 2015. Experții în domeniul egalității de gen spun că femeile cu greu se decid să se implice în politică: fie că sunt discriminate pe criteriu de gen, fie că partidele politice preferă să pună în cap de listă bărbați, în loc de femei.
La aceste alegeri, partidele politice au fost obligate prin lege să respecte proporționalitatea de gen la desemnarea candidaților pentru funcția de primar și consilier. În vara anului curent, a fost modificată legislația, iar partidele politice trebuiau să respecte cota de reprezentare de gen de 40% și prevederi speciale de poziționare pe liste, adică la fiecare 10 locuri, 3 trebuie să fie de sex opus.
Ponderea femeilor candidate e mai mare în sate
Potrivit unei Analize de gen a candidaților/candidatelor pentru alegerile locale din 2019, realizată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), în acest an cele mai multe femei care au candidat la funcția de primar sunt din zonele rurale. ”Ponderea totală a candidatelor la funcția de primar(ă) pentru alegerile din 20 octombrie 2019 a crescut cu doar 4,6% față de scrutinul electoral din 2015. Acolo unde procesul de selectare/desemnare a candidaților este mai descentralizat – în sate – ponderea femeilor candidate este mai mare. Acest fapt indică asupra faptului că partidele politice desemnează mai mulți bărbați pentru circumscripțiile strategice”, este specificat în analiza CPD. Dacă aceste tendințe se vor menține, Moldova va atinge ponderea de 40% a femeilor candidate pentru funcția de primară abia peste trei cicluri electorale – în anul 2031.
Alina Andronache, expertă în domeniul egalității de gen la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, afirmă că noile prevederi legislative au condus la creșterea numărului femeilor candidate la funcția de consiliere. ”Din păcate, nu putem spune același lucru despre femeile candidate la funcția de primar(ă)”, a precizat experta. Ea a specificat că stereotipurile și prejudecățile constituie două obstacole majore cu care se confruntă femeile atunci când decid să se înscrie în cursa electorală: ”Studiile CPD confirmă că alegătorii preferă mai mult bărbații pentru funcțiile elective. Datele Barometrului de Gen arată așa: cu cât funcția de conducere este mai importantă, cu atât mai mulți cetățeni preferă pentru această funcție un bărbat”. O altă barieră invocată de Alina Andronache este imposibilitatea de a combina viața de familie cu cea profesională și povara treburilor casnice, pe care și-o asumă cel mai des femeile.
La al șaptelea mandat
Pe parcursul a șase mandate Ludmila Ceaglic a știut să îmbine activitatea profesională cu cea personală. La 20 octombrie ea a fost aleasă pentru al șaptea oară să conducă localitatea sa de baștină: comuna Calfa din raionul Anenii Noi. Este una dintre femeile care are cele mai multe mandate de primar din țară, fiind aleasă pentru prima oară în această poziție în anul 1995. Doamna Ceaglic afirmă că în acești ani nu s-a simțit discriminată din cauză că este femeie: ”Dimpotrivă, uneori am fost mai avantajată. Depinde foarte mult de personalitatea ta și de scopul pe care ți-l pui. Dacă te-ai decis să lucrezi pentru oameni și cu oamenii, atunci reușești în calitate de primar. Nu contează că ești femeie sau bărbat”. Ea îndeamnă femeile să aibă încredere în ele și să se implice cât mai activ în funcții de conducere, dar și în procesul decizional, atât la nivel local, cât și național.
Lilia Zaharia
