DISTRIBUIȚI

De peste două milenii creștinismul încearcă să cultive dragostea între oameni. Și tot dragostea este cea care-i lipsește omenirii.

Prea puțini sunt cei care ajung la o dragoste sinceră și curată. Mulți nu intră în miezul învățăturii creștine și nu sunt conștienți de faptul că „Dumnezeu este iubire” (I Ioan 4,8): Lumea în care trăim este plină de egoism, sentiment ce nu-i permite să simtă cu adevărat tot ce ne oferă Dumnezeu și aproapele. Și doar Biserica este cea care ne deschide calea spre iubire. Poate cineva îmi va spune că nu este tocmai așa. Nici în Biserică nu este perfect… Și aici invidie, vorbe, ură… tot felul de patimi și neajunsuri omenești. Însă aici avem șansa (RE)găsirii noastre, aici îl (re)descoperim pe Dumnezeu prin aproapele, prin durerile, necazurile și bucuriile pe care le trăiește. Prin Biserică vedem mai deslușit cealaltă realitate, prin ea învățăm să comunicăm, în ea ne simțim sufletește acasă.

Continuarea citiți în n.16 din 16 aprilie 2021