Destine zdrobite, suflete umilite…

Destine zdrobite, suflete umilite…

66
DISTRIBUIȚI
Poză-simbol

În noaptea de 12-13 iunie 1941 are loc primul val de deportări staniliste din Basarabia. Dar nici până astăzi nu s-a făcut dreptate: persoanelor supuse represiunilor politice n-au fost despăgubite pentru bunurile expropriate în mod abuziv și pentru calvarul pe care l-au îndurat.
Deportările au țintit în special populația intelectuală și au avut rolul de a distruge „coloana vertebrală a poporului.”

Au fost deportați intelectualii și oamenii înstăriți. Capul familiei era arestat, izolat de soție, copii și dus într-un lagăr de muncă forțată. Ceilalți membri ai familiei erau trimiși în Siberia sau Cazastan. Acolo erau repartizați să muncească în sovhozuri și cooperative meșteșugărești, însă erau remunerați doar atât cât să poată supraviețui.
Nu se cunoaște exact o cifră a celor care au avut de suferit de pe urma represiunilor comuniste, estimările ridicându-se la trei-patru sute de mii de persoane deportate în perioada de 28 iunie 1940- martie 1953.
Despre deportări s-a scris multe, s-au făcut sute de comentarii, analize, mai ales după anii 90. Dar această temă rămâne actual veșnică, căci niciodată rațiunea umană nu va fi în stare să înțeleagă monstruozitățile lui STALIN. Destine zdrobite, inimi îndurerate, suflete umilite… E ceea ce s-a întâmplat la 13 iunie 1941 și 6 iulie 1949 când zeci, sute și mii de oameni nevoiași au fost ridicați din case, bâtrâni, femei, copii au fost deportați în Kazahstan și Comi, în regiunile Omsc, Novosibirsk, iar bărbații – închiși în gulaguri.
Deși au trecut 77 de ani de la acea zi neagră, istoricilor, deocamdată nu le este clară pe deplin soarta celor circa 5000 de bărbați deportați în noaptea de 12-13 iunie 1941. Potrivit istoricului Ion VARTA, există ipoteze că ei ar fi fost exterminați în lagărele de concentrare sovietică.
De menționat că primele deportări în actualul spațiu al fostei RSSM au început în stânga Nistrului în anii 30 ai secolului trecut. Deportările urmau după războiul civil, concomitent cu așa zisa foamete leninistă din acea perioadă.
Al doilea și al treilea val de deportări au avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când cel puțin 35 mii de oameni au fost trimiși în Siberia și în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951, când au fost deportați 6 mii de oameni.