Iată ce am să scriu la sfârșitul unei zile, care a schimbat fața multor dintre noi, dacă nu chiar și a celor ce nu sunt de aceeași naționalitate cu noi.
Tot am cerut să știu, care e rolul bravadei, la categoria „artă și cultură”. Și am aflat, că nu are un rol pozitiv. Cum e și firesc să fie. Exact ce se întamplă în politică, aceea se întamplă și în cultură, artă etc..
Accederea la putere și la ocuparea funcțiilor, căpătuirea, dar și dorința de a avea o prestanță, din păcate, artificială, și multe alte scene ridicole, dar și de prost gust sunt arhi-opintite la greu, în apărarea unui anume partid nedeclarat, dar care se subînțelege.
Și, evident, în apărarea propriului fotoliu.
De altfel, nemeritat. Fără concurs, fără a transpira, fără a fi potrivit.
Chiar nu e clar, cine sunt adevărații artiști, oameni ai culturii?
Iurie Sadovnic s-a sinucis, relatează sursele de informație, dar cu ce simț ieșiți în fața lumii, cerând bani, concerte, televiziuni, radio. Ce fel de oameni sunteți, când vreți să aflați, cine vă mai privește, iubește, pupăcește, dar uitați să vă gândiți și să îi onorați pe adevărații artiști, adevăratele valori.
Vedeți, cum arde o lumânare, așa arde viața unui om, iar când el decide să își pună capăt zilelor, această lumânare ne privește pe noi, cu mare indignare, pentru că cine o va stinge cu cuvântul, cu vorba fățarnică, face mai rău decât atunci când ea se stinge de la sine.
Iurie Sadovnic, Maestru și Om al Logosului cântat în Limba Mamei, vei aminti întotdeauna că am fost și noi porniți pe calea cea bună. Și vom ajunge.
Nu stingeți lumânările Artiștilor Adevărati.
Lăsați-i să trăiască.
Zbor lin în Eternitate, Maestre Iurie Sadovnic.
Lilia Manole, scriitoare
* * *
Șoc, nu pot respira. De rușine, de cumplită rușine și neputință. Când o să ne învățăm minte că degeaba plângem atunci când nu mai are rost?! Am făcut atâtea pagini minunate în emisiunea TVMagazin cu Iurie Sadovnic! Vremurile și provocările vieții ne-au despărțit, dar oare nu puteam să-i dau și eu un telefon?! De curtoazie, să văd ce mai face… Atâta talent, atâta frumusețe și atâta Om am pierdut azi… o, mamă! Cât de greu ți-a fost, cât de inutil te-ai simțit, cât de uitat…
S-a dus Petrache, a plecat Sadovnic, iar noi rămânem uscați de dinăuntru ca știubeiele fără albine și nici măcar nu înțelegem cât de grav e!
Iartă-mă, Iurie, iartă-mă orheianule… zbor lin printre stele…
Angela Arama, jurnalistă
