Greșiții și drepții, deopotrivă, au nevoie de Cuvântul Domnului, au nevoie să fie auziți.
Îl cheamă pe El la durere și suferință, la bucurie și tristețe.
În fața Altarului vine omul să se roage pentru sănătate și pentru bine, vine să se cunune și să se boteze. Și tot în fața Altarului este adus omul pe ultimul său drum, atunci când pleacă spre locul de veșnică odihnă.
Cuvintele Domnului vin spre noi prin rostirea preoților, ca pastori ai sufletelor omenești. Lor le revine rolul de a se afla la temelia umanității, cuvintele și faptele sale servind drept model pentru cei care-i păstorește. Lor le-a revenit greaua povară de a desțeleni sufletele, de a ajuta să pătrundă lumina în ele, cuvântul Domnului.
Printre oamenii care au schimbat costumul de gala și cravata pe mir și tămâie se numără Preotul și Blagocinul raionului, Maxim GUZUN din orașul Sângerei, chemat să preschimbe pustia din sufletele oamenilor în câmp roditor.
Având o cultură aleasă, smerenie și dragoste pentru cei care-l înconjoară, râvnă pentru cunoașterea și apropierea de cuvântul Domnului, Maxim GUZUN, după absolvirea facultății de teologie, a fost chemat, nu fără concursul parohului bisericii Ioan URSACHI, să slujească și să păstorească turma din orașul Sângerei, unde continua să activeze până în prezent.
În același timp, altoiește cuvântul Domnului în sufletele fragede ale copiilor, tinerilor. De asemenea își continuă studiile, făcând masteratul. Excelând în propăvăduirea cuvântului biblic, slujitorul Altarului este deseori invitat la mese rotunde, conferințe, consfătuiri etc. pentru a duce mai lesne cuvântul Domnului, expunându-și punctul de vedere, luând atitudine față de unele evenimente din societatea actuală, dăunătoare credinței noastre strămoșești. Vorbele rostite de el, coboară asupra enoriașilor ca o ploaie binevenită de vară așteptată îndelung de glia însetată. Predicile sale sunt tâlmăcirea pe înțelesul oricui a Bibliei, a Sfintei Scripturi, îndrumarea pașilor noștri către tărâmul sacrului. Ele seamănă speranță și lumină, dragoste și bunătate în suflete, îndemnând la cugetare și împăcare.
continuarea o puteți găsi în ziarul numărul 48 din această săptămână
