Credință și evlavie emană locul sfânt

Credință și evlavie emană locul sfânt

778
DISTRIBUIȚI

Călătorii deosebite, înmiresmate de sfințenie, dătătoare de lumina credinței, sunt pelerinajele! Câtă bucurie e în sufletul unui pelerin! El uită de grijile lumești și e cuprins de o lumină aparte – lumina îndumnezeirii. Or, pelerinajele contribuie la cunoașterea unor valori, formarea unor virtuți, cunoașterea de sine, socializare, înfiriparea, stabilirea și statornicirea armoniei. Într-un cuvânt, pelerinajele constituie, așadar, adevărate lecții de îndumnezeire.

E cunoscut faptul că succesul lecției ca formă de organizare a procesului de învățământ depinde de mai mulți factori: biologici, sociali, organizaționali. Cu atât mai mult aceste călătorii, la locurile sfinte, necesită o responsabilitate deosebită atât din partea organizatorilor, cât și din partea pelerinilor.
Rămân în suflet amintiri frumoase, răscolitoare atunci când pelerinajul e bine organizat de persoane competente și evlavioase, precum directoarea Ludmila ȘIȘCANU și vicedirectoarea Liceului Teoretic „Olimp”, Victoria STAMATIN. Iar profesoarele instituției – îngăduitoare și ascultătoare, au stabilit o comunicare sănătoasă – afirmare a mărturisirii iubirii. A devenit deja o tradiție pentru liceul nominalizat în post, de a vizita mănăstirile din țară.
Pelerinajele organizate de directoarea liceului decurg asemeni unor lecții bine chibzuite, lecții de omenie, de adevărată trăire duhovnicească. Ludmila ȘIȘCANU susține că: „Pelerinajele, constituie un prilej de întâlniri cu personalități ce impresionează prin inteligență, călătoriile pe la locurile sfinte, ne demostrează convingător că pelerinajele nu-s lecții obișnuite organizate de profesori, ele sunt călăuzite de însuși Mântuitorul.
Dumnezeu lucrează prin noi și ele constituie adevărate mijloace de baie duhovnicească. Sâmbăta trecută prin lucrarea Domnului împreună cu colegele, am vizitat Mănăstirea „Nașterea Domnului” din satul Zăbriceni, raionul Edineț. Părintele Paisie n-a întârziat să ne deschidă ușa, primindu-ne cu blândețe și dragoste, vorbindu-ne despre istoria mănăstirii, preocupările slujitorilor, dăruindu-ne câte o inconiță și câte un strop din căldura sufletului său, încât nici n-am simțit frigul de afară și nici n-am observant când am parcurs calea spre mănăstire. Ne-am simțit în siguranță, căci autobusul era condus de Gheorghe CUCU, șofer cu experiență, care dă dovadă de mult profesionalism.”
De sute de ani meleagurile noastre sunt străjuite și luminate de mănăstiri și schituri. După înființarea în 1998 a Episcopiei de Edineț și Briceni, în partea de nord a țării, care timp de opt ani l-a avut ca păstor pe vrednicul de pomenire – Preasfințitul Episcop Dorimedont (2006) mare ierarh, teolog și în primul rând, un desăvârșit manah, la data de 4 august 1999, a luat ființă Mănăstirea „Nașterea Domnului” din apropierea satului Zăbriceni. Acest așezământ monahal este amplasat la o margine de pădure, într-un loc pitoresc, fiind unica mănăstire din raionul Edineț și singura mănăstire de călugări din întreaga Episcopie, pentru că celelalte trei – Călărășeuca, Rudi și Briceni – sunt mănăstiri de maici.
Părintele Paisie a ținut să ne vorbească despre istoria mănăstirii: „Inițial aici s-au așezat un grup de 8 frați, veniți de la Mănăstirea Noul – Neamț (Chițcani), în frunte cu arhimandritul (pe atunci egumenul) Damian BURLACU, numit încă de la început stareț al acestei mănăstiri. Cu străduința starețului și a fraților din mănăstire, în scurt timp s-a amenajat un paraclis, chilii, trapeză și alte edificii absolut necesare vieții mănăstirești. Cu timpul acestea au fost aduse la condiții mai bune, iar obștea mănăstirii s-a mărit, numărând în prezent 20 de viețuitori, dintre care 9 sunt slujitori ai altarului. Încă de la început, Mănăstirii i s-a dat hramul principal „Nașterea Domnului” (25 decembrie/7ianuarie), pentru că deschiderea ei a avut loc în preajma jubileului de 2000 de ani de la Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos. Pe lângă acest Praznic, Mănăstirea mai are un al doilea mare hram, la 4 august, când se marchează întemeierea Mănăstirii și sunt prăznuiți Sfânta Întocmai cu Apostolii Maria Magdalena și Sfântul Sfințit Mucenic Foca, în cinstea cărora s-a amenajat un mic paraclis în care se slujește până astăzi. Mai târziu au fost deschise alte trei paraclise, care au luat drept ocrotitori pe Sfinții Maxim Mărturisitorul, Ioan Teologul, Cuvioșii Paisie de la Neamț și Siluan Athonitul…

Găsiți continuare în nr. 13 al ziarului.