Mulțumiri Dlui Victor Ion Burcovschi, Directorul Gospodăriei Țărănești V. Burcovschi din satul Alexăndreni pentru sponsorizarea articolului de față.
Orașul Biruința din raionul Sângerei este cunoscut prin simbolurile sale teritoriale: imn (muzica Ada Zaporojanu, versuri Arcadie Suceveanu), stemă și drapel, aprobate prin Decizia Consiliului Orășenesc Biruința Nr. 7/5 din 23 noiembrie 2018 și dispuse înregistrării în Armorialul General al Republicii Moldova prin Decretul Prezidențial (47) Nr.1041-VIII. Chișinău, 21 decembrie 2018 publicat în „Monitorul Oficial”, Nr. 1 – 5 (6924 – 6928) din 4 ianuarie 2019. Orașul Biruința, raionul Sângerei are și cartea sa (Așezarea urbană Biruința din câmpia colinară a Moldovei de nord, autor Mihai Rusu)
Monografia/enciclopedia Așezarea urbană Biruința din câmpia colinară a Moldovei de nord (51 de capitole și 4 anexe în totalul de 471p.) este de interes istoric și reazem pentru orice om din orășel și nu numai. M. Rusu, autor cu 13 cărți în palmeres, deapănă istoria localității-tip urban Biruința de la momentul martie 1960, lăsându-l pe fiecare să concluzioneze despre acei ani fie din auzite, fie pe contul propriului intelect. Textul scris din drag de adevăr este mereu în balanța dintre binele care tinde să domnească în lumea Biruinței și un rău care nu se dă scos din nișa lui, care nu se lasă biruit și nici dus cumva departe de oameni.
În carte nu se caută cumva anume părțile bune sau părțile rele ale socialismului în care a decurs perioada de glorie a orășelului. Biruința nu semnifică numaidecât victoria socialismului dezvoltat ori izbânda URSS în al doilea Război Mondial. La o intrare în idei, oiconimul Biruința filtrează mai degrabă un fenomen sau un proces istoric cu rezultatul său rămas să dăinuie sub orice aspect de viață care se impune, firește, între învins/înfrânt și învingător/biruitor. În definitiv, localitatea este vatra unde cea mai mare parte a maturilor poposiți aici și-au găsit izvorul traiului prin sfânta și nicicând iertata muncă, iar pentru cei născuți la/și după 1965 – patria mica, adică locul de refugiu cu trup și suflet unde fiecare va fi primit întotdeauna cu bucurie și nimeni nu-i va cere să achite niște conturi.
Așezarea urbană Biruința din câmpia colinară a Moldovei de nord este o narațiune despre baștina celor veniți aici și de aici duși, dar unde toți au apucat să lupte vârtos pentru viață din datul suprem și au învățat să trăiască, pe cât le-a hărăzit timpul, să se confirme în pofida oricărei vârste. Conotația este una generalizatoare și clar reperată în capitolul Toți veniți și toți ai noștri (Cap. 51, pp. 458 – 466). Mihai Rusu intrigă, ispitește pe cititor cu un recurs captivant în istoria zborșită a locului unde a fost edificată așezarea cu 20 de clădiri cu 2 etaje (hrușciovchi/malogabaritchi) apărute ca ciupercile după ploaie și altele cu 5 etaje (mai trainice decât cele din centrul raional).
Continuarea citiți în n.9-10 din 25 februarie 2022
