Au dat start secerișului, însă prognozele sunt sumbre

Au dat start secerișului, însă prognozele sunt sumbre

27
DISTRIBUIȚI

 Producătorii agricoli din raionul Sângerei au dat start secerișului.  Ei sunt antrenați  la recoltarea cereale lor. Mai întâi au recoltat orzul de  toamnă, apoi   continuă cu strângerea rapiței.  Atât la o cultură, cât și la alta recoltele sunt mici,  față de investițiile făcute și așteptările producătorilor. Recoltele sunt  mici, din caua lipsei de umiditate . Pământul se sufocă  sub presiunea arșiței cumplite.  Aceasta produce crăpături  uriașe. Fiecare dintre  oamenii întâlniți în  câmp sunt cu moralul la pământ. Ei ne-au spus cu deznădejde: măcar pentru grâu să  vină ploaie. Să se împlinească bobul,  altmintrelea e jale. Sunt slabe  culturile.  Dacă continuă situația de  cumplită secetă , culturile crescute nu ar mai avea  putere  să suporte .

 Vera TABARCEA

  Această situație  am desprins-o la fața locului ,pe terenurile agricole gestionate de  Ion Andronic,  dar și  pe cele  întreținute de Eugen Gogu. Este  vorba  de gospodăriile agricole„ ProdAgro Prim ” SRL,„ Protion Agro”,  de „Prim Agro Plus”,  în total peste 1600 hectare.

   Combainerul  Nicu Prisăcaru  în termen de două zile  a încheiat seceratul orzului.  Acum a intrat cu combina în  lanurile cu rapiță: „Aș lucra mult mai productiv, la toți parametrii combinei, că este super de bună. Capacitățile sunt  mari, doar că  recoltele sunt  mai scăzute. Se sufocă  câmpurile și culturile .Suferă , este peste măsură  de aspră seceta. Când  toamna am semănat  n-a  plouat , nici  acum  la bob  crescut cu  atâta cheltuieli și greutate , nu avem ploi.  Este dezastru”,    susține combainerul  .

  Îndată  după   lucrările  efectuate de combine,lanurile eliberate de rod  sunt dezmiriștite.  Mecanizatorul Ion Guzun, implicat cu tot sufletul în lucrul care-l face   ajunge combina din urmă cu dezmiriștirea.  El este motivat  de a lucra cât mai bine, pentru că  spune el„ știu că ajut pământului. Prin această lucrare  am zice  ajutăm să păstreze umiditatea  , oprim  procesul de formare  a  crăpăturilor  pe  terenurile agricole,   le dăm puțină putere cumva să supraviețuiască  arșiței”.

  Gospodarii acestor terenuri au luat  decizia dezmiriștirii imediate, fiind presați de situația critică a stării  solului. „Din cauza   lipsei de precipitații  luni în șir, pământul refuză și dă  fisuri. Este sufocant. Așteptăm  cât de cât să plouă, măcar  înainte de recoltarea   cel puțin a următoarei culturi. Grâul  e scund și el , bobul e mărunt, neîmplinit. Departe ar fi  recoltele  care le vom  strânge de pe plantațiile de grâu, comparativ cu cele  obținute în anul trecut. Nu facem prognoze, dar  nu sunt   îmbucurătoare, sumbre  ca și seceta care o suportăm. Dacă  ne vor da lanurile  1,5- 2 tone la hectar de grâu, cred, va fi încă bine. ” ,  presupune agronomul Viorel Tataru .

  Participanții la  campania seceriș  au mărturisit că „  să  doresc să inducă în eroare  pe nimeni au presupuneri și pentru producția de  rapiță . Se obține nu mai mult de o tonă la hectar. Diferă de la  câmp la câmp.  Când am semănat-o  nu erau condițiile  prielnice,  suportau secetă câmpurile. Nu s-au dezvoltat  culturile . Nici densitatea plantelor la  hectar nu este  adecvată. Dar investiții s-au făcut enorme,  încă de cu toamnă, sub arătură, până la maturitatea plantelor,respectând tehnologiile.  Foarte scump l-a costat pe domnul director   îngrășămintele administrate,  toate  chimicale de care a fost nevoie, dar dacă nu a dat  Bunul Dumnezeu ploi, producțiile agricole sunt cum sunt.”

 Diferite sunt roadele la hectar. Unele terenuri  au dat  2,4  tone la hectar  producție de orz. Altele  ca terenul  de la Lipovanca  nu mai mult de  1,7 tone. Două autocamioane, a câte 20 tone transportă  roada recoltată  la fătare. Aici  unde alți  muncitori, Nicolae Condurachi, Boris Miron echipați  o iau în primire. Totu-i pregătit din timp. De-ar fi cât mai multă roadă, că ei  ar sta și noaptea  s-o  depoziteze. Directorul Ion Andronic  a asigurat   gospodăria și cu  o uscătorie, care-i prinde  foarte bine pentru  asigurarea bunelor condiții de păstrare a  cerealelor  strânse.

 Ar fi   pus în realizare rapița, că are nevoie  de surse financiare pentru salarizarea participanților la seceriș, pentru procurarea în continuare a motorinei, la prețuri usturătoare. Doar că  bieții fermieri , tot cu munca și investiții le este dat să trăiască. Scumpirile în lanț se  mențin la  carburanți , la motorina de care au nevoie ca nici când altă dată , acum la seceriș. Nu și la producția care o cresc cu atâta   dăruire și jertfă. De la prima  propune de 20 lei per/ kg  rapiță, cumpărătorii au coborât prețul  la 14 lei, apoi la 13. Producătorul le-a închis ușa în față, la așa bătaie de joc de munca lor și a decis depozitarea.  A decis să dea răgaz produselor agricole pe care le recoltează, până se va limpezi  lucrurile cu prețurile.

  În câmp  gospodăresc  combainerii și mecanizatorii , alături cu agronomul lor. Este echipa  care lucrează toate câmpurile și de care ambii directori, atât  Ion Andronic , cât și Eugen Gogu  sunt  mulțumiți și au încredere.

 „Pe agenții economici  mai că nu-i vedem. Ei sunt cu asiguratul. Chiar de greu  cu prețul la motorină și cu asigurarea cu carburanți, noi avem  motorină  permanent. Câte 200 de litru se toarnă permanent în rezervorul combinei sau tractoarelor.  Vine mașina și ne aduce”, au spus  oamenii implicați în seceriș .

 Pentru măsuri anti incendiare  au  boxe cu  apă la îndemână , o unitate tehnică înzestrată cu plug , în caz „de nu dă Doamne” să  poată întreprinde măsuri. Sunt precauți, mai cu seamă la așa temperaturi toride și uscăciune sufocantă în jur.  Toți  participanții  sunt instruiți  pentru prevenirea situațiilor critice  la seceriș. Nemijlocit și direct răspund  de prevenirea acestora ,știind ce au de făcut  Ruslan Golban cu  Mihail Cucoș. Responsabilitățile, ca la carte sunt împărțite. Inclusiv din acest motiv   oamenii se implică în procesul de recoltare cu seninătate în suflet și cu multă bunăvoință. Simt grijă față de ei,omenie, prețuire. La oră  fixă, cât ei  implicați  în recoltare uită  de  hrană, li se aduc  porțiile  cu alimente, pentru fiecare.  Are Viorel Tataru grijă de aceasta. Organizarea  pauza  de masă pentru ei este  un lucru sfânt, ca  și strângerea pâinii crescute. Tristețea lor vine doar de la  seceta cumplită și la sufocarea  lanurilor cu rod crescut cu greu prin munca lor. De  celelalte  situații, atmosferă de lucru, atitudine față de fiecare dintre ei sunt satisfăcuți.  Ne-au spus  că și așa e supărat cerul pe noi și nu ne dă ploaie. Măcar noi să fim binevoitori unii cu alții și bucuroși că suntem sănătoși,  că putem munci, avem tehnică bună,  directori onești  și  putem crește bobul de aur cât și  semințele sfinte pentru recolta viitoare.     

 

   Legendă  la imagine

  1. Combainerul  Nicu  Prisacaru

Mecanizatorul Ion Guzun